Noi plângeri penale în cazul Pata Rât. Tişe face o altă cerere pentru declararea stării de alertă

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, a cerut din nou marţi Prefecturii Cluj şi Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) declararea stării de alertă la Pata Rât, invocând un document care vorbeşte despre o situaţie de forţă majoră în acest caz.

Alin Tişe a spus că a primit luni un document de la Camera de Comerţ şi Industrie a României în care se arată că ceea ce s-a întâmplat la Pata Rât cu alunecarea muntelui de gunoi şi cu poluarea cu levigat este o situaţie de forţă majoră şi are cauze neprevăzute. Camera de Comerţ fusese sesizată de constructorul care lucrează la închiderea depozitului neconform de la Pata Rât că în derularea contractului cu CJ Cluj a apărut această situaţie specială. Alin Tişe a explicat marţi într-o conferinţă de presă că există mai multe articole de lege care permit Camerei de Comerţ să intervină în asemenea cazuri, într-o procedură de arbitraj.

În acest document, numit Avizul de forță majoră, eliberat de Camera de Comerț și Industrie Cluj privind alunecările de la depozitul neconform de la Pata Rât, se afirmă: „se apreciază ca și cauze ale producerii evenimentului existența unui cumul de mai mulți factori imprevizibili, insurmontabili și de neevitat ce au stat la baza producerii situației de forță majoră".

Alin Tişe a anunţat şi că va face plângeri penale individuale împotriva membrilor CJSU Cluj care au refuzat să voteze pentru declararea stării de alertă la Pata Rât şi că dacă în luna septembrie s-ar fi votat acest lucru, acum nu mai era acel lac acolo. Tişe a precizat că şi el la rândul lui are foarte multe plângeri penale făcute împotriva lui pe această speţă.

Preşedintele CJ Cluj a spus că toate instituţiile cu atribuţii în protecţia mediului fug de răspundere şi nu intervin în acest caz, invocând faptul că forul judeţean este titularul Acordului de mediu pentru închiderea depozitului neconform de la Pata Rât.

Tişe a explicat că dacă Prefectura şi CJSU vor refuza şi de data aceasta declararea stării de alertă, instituţia pe care o reprezintă va acţiona în continuare pe două direcţii, fiind vorba de două categorii de levigat.

Prima categorie de levigat este cel pur, cel mai toxic, care se scurge în aval de depozit, care va fi captat în cele două bazine care vor fi amplasate pe un teren de 5.500 de metri pătraţi, pentru care s-a obţinut acordul de la proprietarii de terenuri, de unde, după decantare, va fi purificat prin staţia de epurare cu osmoză inversă.

A doua categorie de levigat este cel din amonte de depozit, aşa numitul lac de levigat, care se întinde pe 3 hectare şi care este mult diluat prin acumularea de apă de pe dealurile din zonă, pentru care CJ Cluj a angajat un expert din Bucureşti care să indice paşii de urmat pentru tratarea lui astfel încât să fie adus la concentraţii scăzute de poluare pentru a putea fi deversat în canalizarea oraşului. Alin Tişe a susţinut că instituţia a recurs la acest expert pentru că nicio instituţie clujeană nu a indicat în ce concentraţie acest lac de levigat ar putea fi deversat în canalizare.

Tişe a mai arătat că o asemenea cantitate uriaşă de levigat precum cea din lacul din amonte de depozit nu poate fi captată în cele două bazine construite pe un teren de doar 5.500 de metri pătraţi şi că cele două rezervoare ce vor fi amenajate vor putea fi folosite doar pentru decantarea levigatului pur, cel mai toxic, din aval.

Preşedintele forului judeţean clujean a mai anunţat că au fost reluate lucrările de închiderea a depozitului de la Pata Rât şi că acesta este stabilizat în acest moment, după alunecarea majoră din luna iulie.