Modificarea Codului Rutier: societatea civilă vrea să fie consultaţi şi experţii care au elaborat planurile de mobilitate

Peste 20 de organizații nonguvernamentale din România cer amânarea discutării OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, pentru a permite specialiştilor care au lucrat la planurile de mobilitate urbană durabilă din mai multe oraşe din ţară să îşi prezinte observaţiile şi concluziile constatate în lunile de analiză, în urma dezbaterilor publice organizate.

În prezent, la camera superioară a Parlamentului există un proiect de iniţiativă legislativă care prevede reunirea într-un singur act normativ intitulat Codul Rutier a tuturor reglementărilor în materie de circulaţie rutieră, inclusiv OUG nr. 195/2002.

Printr-o scrisoare deschisă cu mai mulţi adresanţi - președintele României, Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic și Senatul României - organizaţiile non-guvernamentale solicită ca dezbaterile cu privire la proiectul de modificare a Codului Rutier să aştepte concluziile experţilor.

"Lipsă de comunicare între instituții și lipsă a consultărilor reale"

Astfel, președintelui Iohannis ONG-uile îi cer să își exercite „funcţia de mediator între puterile statului, precum şi între reprezentantii autoritatilor şi societate", iar ministrului pentru Dialog Social, Violeta Alexandru, să îşi să își exercite „rolul de a organiza consultări care să implice toate părțile interesate astfel încât rezultatele strategiilor propuse de Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă să fie cunoscute, iar, în urma dezbaterilor, cetățenii și părțile interesate să preia dreptul de proprietate asupra planurilor de mobilitate urbană durabilă și asupra politicilor pe care acesta le promovează". Preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, îi cer să se „alinieze eforturilor unui demers așezat și care să ducă la modificări legislative, în acord cu concluziile experților care dezvoltă primele Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă din România".

„Pentru prima dată în România, peste 100 de experți români și străini lucrează la elaborarea unor Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) ce ar trebui sa ofere soluții pentru multe dintre problemele generate de sistemul de transport: congestii, poluare, costuri mari pentru infrastructură și transport, sănătate, accesibilizare etc. Respectarea acestor strategii este obligatorie, iar modificările aduse Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.195/2002 trebuie să se facă în acord cu documentele elaborate de specialiștii contractați de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Faptul că în Senatul României se discută o modificare a Codului Rutier chiar înainte ca experții să elaboreze documentele PMUD, este o cauză a lipsei de comunicare între instituții și a lipsei consultărilor reale", se mai arată în textul scrisorii.

„Observațiile specialiștilor vin după ce aceștia au studiat timp de peste 14 luni situația traficului în cele mai mari orașe din România. Parte a acestor strategii sunt și măsuri pe termen scurt care presupun propuneri de modificări ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Deoarece planificarea mobilității urbane durabile presupune schimbări de paradigmă, considerăm oportun ca documentele elaborate de cei peste 100 de specialiști să fie explicate tuturor actorilor interesați, astfel încât aceste schimbări să fie înțelese și dezbătute în detaliu, înainte ca Planurile de Mobilitate Urbană Durabile să fie adoptate. Faptul că această campanie de informare trebuie să înceapă simultan în opt orașe și în zonele lor de influență, considerăm că este în beneficiul tuturor să oferim posibilitatea acestor experți să explice cetățenilor, funcționarilor și politicienilor modul în care propunerile de modificări legislative contribuie la creșterea mobilității și a calității vieții. Apoi, după ce principiile și argumentele acestui tip de planificare au fost înțelese, pot începe dezbaterile pe tema modificării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice", au argumentat autorii scrisorii.

Scrisoarea este semnată de Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR), Asociația ActiveWatch, Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, Asociația ProDoMo, Fundația Comunitară Mureș, Asociația Mai Bine - Iaşi, Asociația ProBikeAddiction - Iași, Asociaţia Bike Works - Galați, Asociația Help to Heart, Fundaţia Progress, Asociația unDAverde - Tg. Mureș, Ordinul Arhitecților din România - filiala București, Asociația Visum pentru Educație și Cultură - Brașov, Asociaţia pentru Mobilitate Metropolitană, Asociaţia Peisagiştilor din România - filiala Bucureşti, Asociația Clubul de Ciclism şi Ecologie Iaşi Bike, Asociaţia JCI Craiova (Junior Chamber International), Asociația Clubul de Cicloturism "Napoca", Centrul de Resurse pentru participare publică - CeRe, Asociația Pro Biciclo Urbo - Tg. Mureș, Asociaţia Outhentic Cycling România, Federația Bicicliștilor din România.

Sancţiuni dure pentru şoferii "agresivi"

40 de aleşi din toate partidele au elaborat un proiect al unui nou Cod Rutier prin care propun definirea şi sancţionarea şofatului agresiv, pe care îl consideră sursa principală de accidente.

Propunerea legislativă prevede la articolul 136 obligaţia conducătorilor de vehicule de a nu adopta un comportament agresiv în trafic. Astfel, demararea în trombă, circulaţia cu viteză la o distanţă foarte redusă faţă de un alt vehicul, înaintea sau în spatele acestuia, cât şi în lateral, în scopul agresării sau intimidării conducătorului acestuia, folosirea repetată a semnalelor luminoase sau a claxonului pentru obligarea nejustificată a conducătorului vehiculului din faţă de a elibera banda de circulaţie, conducerea unui moped sau a unei motociclete pe o singură roată, circulaţia pe o altă bandă decât prima, cu viteză redusă nejustificat, împiedicând circulaţia regulamentară a vehiculelor care se deplasează în urma sa, mersul înapoi cu spatele în scopul agresării sau intimidării celorlalţi participanţi la circulaţie ar putea intra în categoria "şofat agresiv".

Şoferii vor fi pedepsiţi, de asemenea, pentru: circulaţia cu autovehiculul pe trotuar, în lungul acestuia; realizarea intenţionată a unui derapaj controlat în vederea întoarcerii sau rotirii vehiculului; oprirea neregulamentară a vehiculului pe prima bandă blocând deplasarea vechiculelor aflate în spate, care au dreptul de a vira la dreapta la culoarea roşie a luminii semaforului; conducerea unui vehicul care poluează fonic, peste norma stabilită de regelemntările în vigoare, din cauza eliminării amortizoarelor fonice din tobă sau a utilizării unor astfel de amortizoare neomologate.Toate acestea ar putea fi sancţionate, potrivit proiectului lege înscris la Senat, cu amenzi contravenţionale din clasa a III-a, între 6 şi 8 puncte amendă.

Sancţiunile se înăspresc pentru efectuarea unor manevre interzise, asociate comportamentului agresiv în trafic, cum ar fi: deplasarea succesivă, neregulamentară, de pe o bandă de circulaţie pe alta sau de pe un rând pe altul, alternând din stânga în dreapta, în scopul depăşirii unui şir de vehicule care circulă în acelaşi sens; efectuarea manevrei de întoarcere a vehiculului prin folosirea frânei de ajutor; frânarea bruscă la revenirea pe bandă, imediat după ce conducătorului unui vehicul a efectuat o depăşire a unui vehicul, de natură a-l determina pe conducătorul acestuia din urma să schimbe brusc direcţia de mers sau să frâneze excesiv pentru a evita impactul; depăşirea neregulamentară a unei coloane oprite formată din vehicule obligate să oprească la pătrunderea într-o intersecţie, la trecerea la nivel cu calea ferată sau în alt caz de forţă majoră, în scopul de a plasa vehiculul în partea din faţă a coloanei.

În astfel de cazuri, şoferii riscă o amendă prevăzută în clasa a III-a (de la 6 la 8 puncte amendă) de sancţiuni şi aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile.

Amenzile contravenţionale se stabilesc pe clase de sancţiuni al căror cuantum este determinat de valoarea numărului punctelor amendă aplicate. Un punct amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie.