INTERVIU: Arhitectul care a blocat banda suplimentară de pe Someş. "Să ne gândim la oameni, nu la metri pătraţi"

Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş, a contribuit decisiv la oprirea lucrărilor de pe malul Someşului. Vineri cu o scrisoare deschisă adresată primarului, miercuri, la dezbaterea publică organizată de Emil Boc, cu un punct de vedere aproape brutal.

Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, s-a opus proiectului betonării Someşului, la dezbaterea publică din Sala de sticlă a Primăriei. Ţigănaş a spus că este o eroare şi a subliniat inclusiv că proiectul actual nu coincide cu cel pe care l-a avut pe birou în 2010, când societatea pe care o conduce a proiectat Sala Polivalentă. Din acest punct a plecat discuţia noastră de joi, care a detaliat în fapt intervenţia de miercuri a cunoscutului arhitect.

Ionel Lespuc: În ce fel se deosebesc planul actual de cel pe care l-aţi văzut în urmă cu cinci ani?
Şerban Ţigănaş: Acel plan urbanistic care era pe perete, de la care au pornit toate lucrurile, şi care cuprindea stadionul şi varianta iniţială a Sălii Polivalente, nu pe care am desenat-o noi, avea câteva lucruri fundamental diferite de ce s-a executat.

Vă dau cel mai important exemplu: planul urbanistic al stadionului prevedea ca Aleea Stadion să devină pietonală şi astfel Parcul Central se prelungea până în capăt şi exista practic o extensie a parcului în partea cu stadionul. În această condiţie, faptul că traficul de transport în comun şi auto se mută pe Splaiul Independenţei era cu totul şi cu totul altceva. Relaţia cu parcul era evidentă. Era o favorizare a axei centrale a parcului până în zona respectivă şi apoi o trecere printre stadion şi Sala Polivalentă, pe care o puteţi remarca şi acum, şi care mută circulaţia de pe axul parcului, cel mai important pentru zona aceasta, înapoi pe malul Someşului, mai ales de la Podul Garibaldi, unde lucrurile se lărgesc şi este loc. Când am făcut Sala Polivalentă nu ni s-a permis să facem pietonal acolo. Ni s-a dat această temă, „noi nu renunţăm la aleea respectivă, faceţi accesul în garaj de pe partea aceea; noi aveam soluţii atunci să facem accesul în garaj de pe strada Uzinei Electrice sau din altă parte. A fost o mare inconsecvenţă faţă de ceea ce s-a decis iniţial.

Asta e o primă chestiune fundamentală. A doua este că au fost foarte multe discuţii legale de circulaţia tramvaiului şi au existat mai multe posibilităţi. Una era fie să intri cu tramvaiul un pic în parc, pe marginea parcului, şi tramvaiul să stea pe verde. Aceasta era ideea iniţială; ea nu mai e aşa. Au mai fost nişte discuţii intermediare care spuneau şi la asta a participat şi CTP, în care la un moment dat s-a spus că între Podul Garibaldi şi Opera Maghiară s-a putea găsi o soluţie cu o singură linie de tramvai, pe care să se circule alternativ; s-a calculat timpul, era vorba de două minute şi ceva, sub trei minute, cât ar fi fost timpul maxim cât o garnitură de tramvai care ajunge şi găseşte linia ocupată ar fi trebuit să aştepte. Absolut rezonabil. Cei de la CTP au spus că e OK, ei nu au problemă cutreaba aceasta. Era vorba de o semaforizare ca la trenuri, aveam un pasaj şi asta îngusta lucrurile. Nici cu soluţia aceasta nu au fost de acord. De aici s-a făcut o serie întreagă de compromisuri care reflectă de fapt ce înseamnă să faci lucrurile pe bucăţi. E adevărat că uneori trebuie să le faci aşa, pentru că nu îţi vin toţi banii deodată, dar trebuie să ai grijă să nu pierzi ideea pe parcurs.

I.L: Iar dvs. aţi propus un coordonator în primărie, care să integreze toate proiectele.
Ş.Ţ.: Trebuie să ai un coordonator. Am spus eu foarte explicit la primărie că nu e suficient să te adresezi specialiştilor diverşi pentru fiecare proiect în parte - e foarte bine să te adresezi - dacă tu nu ai în primărie un coordonator sau un consultant suficient de solid care să integreze proiectele.
În plus, Adrian Borda a scris în PUG, în calitate de coordonator al planului, că orice proiect pe spaţiul public trebuie să treacă prin Comisia de Urbanism şi să aibă transparenţă publică şi în faza de detaliu. Este o mare diferenţă între elementele de concept, cu benzile acestea, şi cum le pui în practică, pentru că fiecare centimetru contează.

I.L.: Dar banda suplimentară pentru care s-a făcut dezbaterea publică de miercuri exista pe planşă?
Ş.Ţ.: Da. Exista numărul de benzi, nu s-a lărgit peste noapte, dar era o altă logică.

I.L.: Ce aţi subliniat la dezbatere - şi nu doar dvs. - este că proiectul propus nu pune în centrul său omul.
Ş.Ţ.: A fost cineva care a întrebat cine este arhitectul acestui proiect de detaliu şi sunt convins că nu există niciun arhitect, au fost nişte ingineri de drumuri care au avut o temă de drum şi au rezolvat-o ca la drumuri; deci proiectul nu e integrat. Şi a mai subliniat ceva: că proiectul nu ţine cont de vecinătăţi şi se limitează doar la chestiunea cu banda suplimentară; şi răspunsul este foarte clar, că aşa a fost tema care a venit de la primărie.

Revin şi spun că temele trebuie gândite altfel, să ţină cont de toate elemenetele, şi pietonal, şi peisagistic, şi să avem grijă că există cineva care le integrează.

Mi s-a părut că din păcate lucrurile sunt luate prea în personal. Mie îmi pare rău că cei din primărie au fost defensivi. Au spus foarte mulţi din sală şi au spus foarte bine: să ne gândim la oameni, nu la metri pătraţi, la maşini. Am sesizat o nervozitate a primarului. El a făcut câteva lucruri foarte bune şi unul este acela că a organizat dezbaterea. A sta de vorbă înseamnă să accepţi părerea altcuiva, fir-ar să fie, să accepţi că s-ar putea să nu ai dreptate sau că lucrurile poate nu au fost bine conduse.

Citeşte şi: Betonarea Someşului, dezbătută public. Un arhitect l-a făcut mat pe primar. La ce concluzie s-a ajuns

Subiectul benzii de circulaţie suplimentare de pe Splaiul Independeţei a fost lansat discret de primar. Acesta nu a dat niciun fel de detalii despre costurile pe care le implică proiectul, mulţumindu-se să afirme că lucrările fac parte din modernizarea tramei stradale, de-a lungul liniei de tramvai, proiect realizat pe fonduri europene. Primul care a reacţionat a fost Istvan Szakats, preşedintele Fundaţiei AltArt, care a şi lansat o petiţie. S-au alăturat mai multe organizaţii nonguvernamentale, iar Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, i-a trimis o scrisoare deschisă primarului, în care îi cerea oprirea lucrărilor. Luni, câteva zeci de clujeni au format un lanţ uman pe Splaiul Independenţei şi au militat pentru salvarea spaţiului verde de pe malul Someşului. Miercuri, la primărie, a existat o dezbatere publică pe acest subiect, la care au luat parte circa 50 de persoane. La final, primarul Emil Boc a anunţat că vrea să renunţe la proiect, dar că are nevoie să obţină garanţii din partea Agenţiei Regionale de Dezvoltare Nord-Vest că nu va pierde bani din finanţarea europeană.