Instanţele amână, Guvernul nu semnează, Boc e nehotărât: 366 de hectare de terenuri, ţinute departe de foştii proprietari

Nici factorul politic, nici autorităţile clujene, nici măcar instanţele de judecată nu au reglat situaţia terenului din fosta livadă Palocsay, revendicat de peste 100 de clujeni sau moştenitori ai vechilor proprietari. Terenul de 366 de hectare este păstrat strategic în domeniul public al statului, iar parlamentarii clujeni se bat cu pumnul în piept şi militează să salveze o staţiune de cercetare care şi-a vândut instalaţia de încălzire ca să mai achite din datorii şi practic nu mai cercetează decât cum să achite din salariile angajaţilor rămaşi. Acum când nu mai este premier, primarul Boc cere dreptate pentru revendicatori.

O nouă bătălie din războiul Palocsay pornit la instanţele clujene de revendicatorii hostezseni pentru a-şi primi terenurile de pe amplasamentul Staţiunii de Cercetare Cluj a lăsat, ieri, un gust amar oamenilor. De un an şi jumătate procesul se tot amână pentru că nu este gata expertiza. Oamenii validaţi de comisiile locală şi judeţeană de fond funciar că sunt îndreptăţiţi la aproximativ 50 de hectare din Palocsay (trupul centru de 166 de hectare) au cerut justiţiei, ca ultimă alternativă, să oblige autorităţile să-i pună în posesie. „Procesul s-a amânat pe 12 februarie 2013 deoarece lipseşte expretiza. Expertul a primit sarcină să verifice numere topo ale terenurilor oamenilor de pe listă pentru a vedea dacă acestea fac parte din perimetrul staţiunii. Este inadmisibil ca într-un an şi jumătate să nu fie gata o expertiză", a explicat avocatul hostezsenilor, Sztranyiczky Szilárd. De cealaltă parte, reprezentanţi ai revendicatorilor spun că presiunile politice sunt prea mari şi că şi instanţele sunt îngenuncheate în faţa intereserelor pentru terenul de la Palocsay. "Au mai murit dintre noi şi tot se cer hârtii de la moştenitori. Cred că asta aşteaptă toţi, să murim ca să pună mâna pe teren cine trebuie", a declarat unul dintre revendicatori.
SCPD Cluj a formulat la începutul lui 2009 o plângere în instanţă, în vederea anulării hotărârilor comisiilor locale şi judeţene de fond funciar, prin care 80 de familii de hostezseni fuseseră validaţi pentru punere în posesie cu peste 53 de hectare în zona staţiunii de cercetare Palocsay. Vechii proprietari s-au constituit parte la proces şi au cerut instanţei punerea în posesie. De atunci, procesul se judecă, fără niciun rezultat însă.

Staţiunea are datorii de peste un milion de lei la bugetul de stat iar angajaţii au ieşit la final de octombrie să protesteze în faţa prefecturii Cluj că nu şi-au mai luat salariile de peste un an de zile. În tot acest timp parlementarii clujeni au ieşit la rampă cu declaraţii că vor să salveze această staţiune performantă a Clujului, fără să menţioneze că în prezent zeci de hectare cu pomi fructiferi sunt în paragină, serele staţiunii au fost vândute la fier vechi chiar de conducere pentru a plăti salariile angajaţilor iar instituţia este de fap un colaps.

Din 2011, Ministerul Educaţiei a întârziat procedurile de trecere a instituţiei în subordinea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV), aşa cum s-a decis încă de acum trei ani la reorganizarea SCPD (staţinea urma să fie reînfiinţată pe 171 de hectare, iar restul suprafeţei de peste 190 de hectare urma să trecă la Primărie, pentru punerea în posesie a revendicatorilor). Univesitatea nu doreşte, însă, să preia staţiune cu datorii şi îşi joacă cărţile într-un proces de negociere cu Ministerul Educaţiei şi Consiliul Judeţean (direct interesat de peste 170 de hectare de teren pe care USAMV îl deţine la Jucu).

Dacă în momentul în care a fost premier, Emil Boc, nu a mişcat un deget pentru proprietarii Palocsay, ajuns din nou primar la Cluj, cu câteva săptămâni înainte de campania electorală pentru alegerile parlemantare, a semnat o adresă prin care cere Parlamentului (Camerei Deputaţilor) şi Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să modifice anexe din Legea nr. 45/2009 privind organizarea sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi insdustriei alimentare. Adică să treacă în domeniul privat al statului peste 75 de hectare din Trupul Centru Sere al staţiunii de la Cluj, în aşa fel încât să se poată onora sentinţele definitive şi irevocabile obţinute de proprietari, dar şi deciziile luate de comisiile locală şi judeţeană de fond funciar. "Toate hotărârile judecătoreşti, acţiunile în intanţă şi Hotărârile Comisiei Judeţene de Fond Funciar vizează terenuri situate în zona denumită Trup Centru Sere. Există sentinţe judecătoreşti definitive prin care instanţa dispune restituirea în natură, pe vechiul amplasament a acestor terenuri. Pentru a evita chetuielile de judecată ce cad în sarcina Comisiei Municipale de Fond Funciar , vă solicităm să aveţi în vedere posibilitatea modificării şi completării Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionecu-Sişeşti şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturiii industriei alimentare, potrivit anexelor ataşate prezentei (cu suprafaţa totală de peste 75 de hectare la care sunt îndreptăţiţi revendicatorii -n.red.)", se arată în adresele semnate de Boc, viceprimarul Ana Horvath şi secretarul municipiului Aurora Ţărmure. 7