Ideile fostului arhitect şef Iancu, legitimate de Boc: ce va fi în Piaţa Mihai Viteazul

"Faţa nouă" promisă încă din 2011 pentru piaţa din faţa cinematografului Florin Piersic a fost înclusă în mapa de proiecte a primarului Boc.

">

Reamenajarea pieţei Mihai Viteazul, luată în discuţie în procesul de elaborarea a noului Plan Urbanistic General, iniţiat de administraţia locală clujeană, a fost prezentată de edilul de Cluj, Emil Boc, ca dorinţă de mandat de a nu mai avea pieţe de mâna a doua la Cluj-Napoca. Paternitatea ideii îi aparţine fostului arhitect şef Adrian Iancu şi a fost susţinută de vechea administraţie, încă de anul trecut. În prezent, Boc promite că din 2013 se vor da drumul la lucrările de modernizate, după ce anul acesta se va iniţia un concurs de soluţii cu buget de 50.000 de lei care să pună pe tapet o nouă înfăţişare pentru acest spaţiu public.

Edilul reinstalat în iunie a anunţat ieri, în conferinţa de presă săptămânală, că a cerut un amendament la rectificarea de buget ce urma să fie analizată în aceiaşi zi de către Consiliul Local, pentru a introduce pe listă o sumă de bani necesară modernizării Pieţei Mihai Viteazul. "Nu sunt mulţumit deloc de modul cum arată", a spus primarul. Amendamentul se referea la demararea unui concurs de soluţii care să permită o formulă modernă de amenajare a spaţiului. "Azi (ieri, n. red) vom începe primul pas, am cerut amendament la bugetul local ca să introducă un punct în planul de investiţii pentru amenajarea pieţei. E o piaţă importantă a oraşului, nu vrem să nu devină o piaţă de rang doi în municipiu", a explicat edilul, adăugând că în acest moment piaţa "e complet degradată".

Ca buget pentru concursul de soluţii, primarul a avansat cifra de 50.000 de lei, cu menţiunea că municipalitatea intenţionează să organizeze respectivul concurs anul acesta, pentru ca din primăvara lui 2013 să se poată demara lucrările de amenajare. "Rămâne de văzut ce sumă va fi alocată, e doar o aproximaţie", adăuga primarul.

Consiliul Local a aprobat amendamentul în şedinţa de marţi. Ideea reamenajării Pieţei Mihai Viteazul a fost de fapt enunţată în cadrul consultărilor şi prezentărilor studiilor aferente actualizării Planului Urbanistic General (PUG). În momentul în care s-a prezentat strategia de turism pentru noul PUG Cluj, arhitectul Adrian Iancu a subliniat că salvarea pentru centrul oraşului o reprezintă continuarea dezvoltării circuitului pietonal. Pe lângă proiectele de reamenajare a zonei M. Kogălniceanu, a străzii Brătianu, Iancu afirma că soluţia optimă pentru amenajarea zonei Pieţei Mihai Viteazul ar fi lansarea unui concurs de soluţii, având în vedere că este vorba despre o zonă din centrul oraşului, cu potenţial. De altfel, Iancu a fost cel care, în 1997, a realizat un Plan Urbanistic de Detaliu pentru municipalitatea clujeană în cazul Pieţei Mihai Viteazul. În documentaţie se făceau referiri şi la posibilitatea amenajării unui parcaj subteran.

De atfel, în 2009 s-a încercat amenajarea unui parking subteran sub piaţă prin concesiunea unui teren de 6000 de mp, cu obligativitatea ca concesionarul (societatea Cogedir) să amenajeze şi piaţa, după terminarea parcării. Proiectul nu s-a mai materializat, după declaraţiile oficialilor instituţiei, din pricina unei conducte de apă care trece pe sub piaţă care a impus retrageri pentru respectivul obiectiv, făcându-l nefezabil.

În 2011, administraţia locală clujeană a reluat demersurile pentru reamenajarea pieţei, după ce a dat un nume nou Cinematografului Republica aflat în Piaţa Mihai Viteazul. Intenţia anunţată viza lucrări de reparaţii curente la platforma cu scări şi la soclul statuii ecvestre din piaţa cu acelaşi nume şi organizarea unui concurs de soluţii pentru reamenajarea spaţiului.

Piaţă cu vedere la palate şi arhitectură socialistă

Piaţa Mihai Viteazul se numea iniţial István Széchenyi. În ultima parte a secolului trecut, aici a fost mutată piaţa de mărfuri a oraşului şi s-a conectat la o cale ferată destinată transportului de oameni şi marfă. După o serie de accidente calea ferată a fost desfiinţată în 1902. Din 1919, numele i-a fost schimbat în Mihai Viteazul, în amintirea domnitorului care a înfăptuit prima unire a principatelor româneşti. În anii ‘50 au fost construite o serie de blocuri, inclusiv cel cu Cinematograful Republica. Lor li s-a adăugat ulterior hala agroalimentară. În centrul pieţei se află statuia lui Mihai Viteazul, înconjurată de un mic părculeţ cu duzi. La vest, în zona intersecţiei cu strada George Bariţiu, Regele Ferdinand şi podul peste râul Someş, spre strada Horea, se află dispuse Palatul Széky şi Palatul Berde. La începutul anilor ‘60, piaţa a fost transformată într-un loc de întâlnire şi agrement, purtând amprenta arhitectonică a modernismului socialist, loc destinat vizitelor oficiale ale conducătorului. În anii ‘70 s-a amplasat în scuar statuia lui Mihai Viteazul, primul unificator (în 1600) al provinciilor istorice care alcătuiesc România de astăzi, conform site-ului Primăriei Cluj-Napoca.