Iată de ce vă înjură clujenii, domnule primar!

Nu vă înjură, sau nu foarte apăsat, nici pentru că aţi bulucit toate şantierele în anul preelectoral, când puteau fi, foarte bine, etapizate încă de acum câţiva ani, pentru a se încheia anul acesta, aşa cum o impune accesul la fondurile europene din exerciţiul financiar trecut. Înghit clujenii şi faptul că electoral dă mai bine să înceapă anul cu alegeri cu toate străzile proaspăt inaugurate, că, dacă majoritatea ar fi fost terminate prea devreme, uitau oamenii de măreţele realizări până ajungeau în cabinele de vot. Mă îndoiesc să vă fi înjurat prea tare nici pentru că arterele promise n-au fost tocmai gata în prima zi a noului an şcolar, iar unele nici acum nu sunt terminate.

Clujenii vă înjură pentru că firmele năimite de primărie să refacă infrastructura stradală a bătrânei urbe o fac în dispreţul şi bătaia de joc la adresa nervilor clujenilor. Vă înjură pentru că le permiteţi să lucreze după sistemul „spargem acum şi reparăm la sfântu-aşteaptă". Vă înjură pentru că muncitorii cărora, în largheţea dumneavoastră sufletească, le-aţi dus astă-vară apă, nu cumva să crape dracului de sete în timp ce freacă menta, le-au spart strada şi după aceea nu i-au mai văzut prin zonă cu săptămânile. Vă înjură pentru că îşi rup picioarele pe trotuarele sparte de luni întregi şi abandonate total de pe str. Horea (scuze, dar scriu de str. Horea pentru că şantierul ăsta îl cunosc cel mai bine, pentru că am ghinionul să locuiesc aici şi am asistat plenar la tot calvarul, inclusiv nopţile distruse de nenorociţii cu pickhammer-e). Cu alte cuvinte, vă înjură clujenii pentru că nu le-aţi impus constructorilor să respecte principiul oricărui oraş civilizat, care îşi respectă locuitorii, al disconfortului minim cauzat cetăţeanului. Adică nu spargi, dacă nu repari imediat. Ai blocat o arteră, sau un segment de arteră, din secunda doi lucrezi ca apucatul să nu stea artera aia blocată un minut în plus peste timpul strict necesar executării lucrării, să nu deranjezi cetăţenii - care, atenţie!!! te plătesc - mai mult decât e necesar. De ce spargi în şapte locuri dacă nu eşti capabil să şi lucrezi simultan în cele şapte locuri?

Şi pentru a vă exemplifica, domnule primar, am decis să facem noi, ZIUA de CLUJ, ce ar fi trebuit să faceţi dumneavoastră pe toate şantierele Clujului: vom supraveghea săptămânal evoluţia lucrărilor unui şantier proaspăt deschis. E vorba de şantierul din dreptul gării. În urmă cu exact o săptămână spaţiul dintre gară şi refugiul de tramvai, pe toată lungimea gării, a fost încercuit de garduri de tablă. Practic pe acolo nu se mai circulă şi a fost blocat complet accesul şi la locurile de parcare din faţa gării, pe care le foloseau nu doar cei veniţi să-şi conducă sau întâmpine o rudă sau prieten la sau de la tren, ci şi angajaţii gării CFR, care acum nu mai au unde să-şi lase maşinile când vin la lucru.

În acea zonă urmează să se lucreze la unirea celor două pasaje subterane, pentru ca apoi să se refacă şi infrastructura stradală. „Vicele" Şurubaru (fost CFR-ist) spunea că lucrările vor dura (şi vor bloca, deci, zona) minim trei luni. Experienţa ne spune că asta înseamnă că ar putea fi gata prin mai, anul viitor, cam pe când se vor apropia alegerile locale. Şi după „avântul" pe care l-au luat lucrările în prima săptămână, aş zice că e un termen optimist. Concret, în prima săptămână de lucru, adică în cinci zile lucrătoare a câte 16 ore - că, doar, atunci când nu vrei să-ţi baţi joc de cetăţeni şi de nervii şi sănătatea lor (pentru că ar fi bine să punem la socoteală şi tonele de praf înghiţite de trecători şi mai cu seamă de riverani), lucrezi în două schimburi, astfel încât să termini cât mai repede dar nici să nu deranjezi somnul riveranilor cu schimbul trei - adică în 80 de ore de muncă, s-a raşchetat asfaltul de pe vreo 50 de metri liniari, s-au săpat şi acoperit cu beton cinci gropi ce par a fi fundaţii pentru viitori stâlpi şi s-a săpat un şănţuleţ de vreo doi metri lungime.

Domnule primar, sunteţi mulţumit de „râvna" de care au dat dovadă putorile care au blocat de-o săptămână artera din faţa gării pentru a face mai nimic? Şi, cu adânc respect, vă informez că joi, 24 septembrie 2015, ora 14:30, când am făcut pozele, în zonă nu era nici ţipenie de muncitor, nici măcar în baraca aferentă. Prezent era doar un pickhammer pe şenile, care... picotea cu nasul înfipt în asfalt. Mi-am spus: poate oamenii or fi în pauza de masă şi, cum patronul îi plăteşte bine, s-au dus să ia prânzul la vreun restaurant. Aşa că am revenit peste două ore. Ştiţi ce am găsit pe şantier? O mână de oameni îmbrăcaţi în haine de stradă, care stăteau la o poveste exact în mijlocul străzii sparte, în vreme ce unul le turna în pahare de plastic un lichid incolor din două PET-uri reci, aburite. I-am fotografiat şi, când m-am dus să-i întreb de sănătate, după ce m-am recomandat ca jurnalist, mi-au spus că n-au nici o treabă cu şantierul, dar erau destul de jenaţi, iar din gesturile lor din timpul discuţiei se vedea clar că discutau despre zona lucrării. Cert este că, după ce m-am retras, au început să se împrăştie. Cam aşa arată şantierul după o săptămână de „lucru": lucrări care, cu leneveală la cote maxime, puteau fi terminate în două zile şi nici ţipenie de muncitor.

Ne revedem săptămâna viitoare!

UPDATE: Cei surprinşi dezbătând de zor în mijlocul săpăturilor abandonate, cărora un gealat le turna în pahare, erau angajaţi ai primăriei. Încă nu avem confirmarea dacă printre ei se aflau şi reprezentanţi ai constructorului. În aceste condiţii, merită să relatez şi scurta discuţie cu unul dintre ei, căruia, cum spuneam mai sus, i-a fost jenă (sau poate teamă) să recunoască faptul că ar avea vreo legătură cu "lucrarea" respectivă. Având confirmarea că erau oamenii primăriei, dialogul are o cu totul altă relevanţă. Reporter: "Am venit să văd cum se lucrează". Omul: "Păi nu se lucrează". Reporter: "Păi de ce nu se lucrează?". Omul: "Nu ştiu, întrebaţi oficialităţile"