Greu cu levigatul la deal. Acordul de mediu pentru staţia de epurare de la Pata Rât, în aer

Greu cu levigatul la deal. Acordul de mediu pentru staţia de epurare de la Pata Rât, în aer
| Foto: Foto: Szakats Istvan
Greu cu levigatul la deal. Acordul de mediu pentru staţia de epurare de la Pata Rât, în aer
Greu cu levigatul la deal. Acordul de mediu pentru staţia de epurare de la Pata Rât, în aer
Greu cu levigatul la deal. Acordul de mediu pentru staţia de epurare de la Pata Rât, în aer

Mizeria Clujului numită Pata Rât continuă să dea bătăi de cap autorităţilor care se ocupă acum de închiderea acestui depozit neconform.

Până la această oră Agenţia de Protecţie a Mediului Cluj nu a dat o decizie în privinţa acordului de mediu pentru pornirea staţiei de osmoză care trebuie să purifice levigatul toxic care se scurge din muntele de gunoi.

În acest context, activistul civic şi de mediu Szakats Istvan a luat atitudine şi a postat pe Facebook mai multe aprecieri despre situaţia de la Pata Rât şi a cerut reprezentanţilor autorităţilor de mediu să ţină cont de ele în decizia pe care o vor lua.

Activistul civic Szakats Istvan: „E bai cu documentaţia”

“ La începutul lunii martie CJ Cluj a scos la consultare publică documentația pentru stația de levigat de la Pata Rât, înaintată Gărzii de Mediu, pentru a obține acordul de mediu necesar ca să se poată porni odată stația celor de la Klarwin/Process Engineering.

Pe lângă faptul că așa cum bine știți, nici vorbă ca obținerea avizului să marcheze pornirea stației (că doar abia după aia s-ar începe săpatul, montatul, testatul, verificatul, aprobatul etc. cu care ne apucă vara lejer) cred că deja și cu eliberarea avizului e bai. Că e bai cu documentația.

Vă supun atenției următoarele:

1. Conform Memoriului de Prezentare stația ar pompa zilnic 35mc levigat concetrat pe coama dealului de gunoi (marcat cu negru în imagine). Asta în cele 10 luni de funcționare ar însemna 10.500mc.

2. În condițiile în care tot restul lucrărilor care ar trebui să oprească scurgerile de levigat concentrat nu au început nici măcar la nivel de pre-studiu de pre-fezabilitate, este realist să credem că levigatul se va tot produce, va curge și va continua să otrăvească solul și pânza freatică în următorii cel puțin 3 ani.

3. Deducem că stația de osmoză inversă - dacă se va porni vreodată - va trebui să lucreze dincolo de cele 10 luni contractate - că doar nu l-am pornit să avem ce opri peste 10 luni, lăsând levigatul pentru care stația a fost instalată să curgă mai departe în vale. Nu?

4. Să presupunem doar 3 ani de funcționare a stației - asta, desigur, dacă CJ Cluj se va ridica la nivelul de a-și respecta propriile promisiuni. Doar toamna trecută Tișe vorbea de prezența Lacului de Levigat în viețile noastre încă 2-3 ani. Doar tot toamna trecută Tișe mai vorbea și de realizarea zidului de sprijin de la baza dealului (marcat în galben în desen) în iarna 2017-2018. Să trecem de faptul că zidul nu există nici măcar desenat pe șervețele, și să revenim.

5. În doar 3 ani stația ar produce 38.325mc de mâl toxic. Acesta ar fi pompat înapoi în Dealul de Gunoi.

Dar.

6. În 22.07.2017 Dealul de Gunoi a alunecat. Conform studiului SC EXPERT SRL una din motivele alunecării a fost 82.000 tone de mâl depus în perioada 2006-2010 în deal.
82.000 tone înseamnă aproximativ 50.000 mc.

7. În condițiile în care
-CJ Cluj nu a întreprins nimic pentru a înlătura celelalte cauze ale alunecării (deviere de cursuri de ape, etc. - toate, desigur, promise)
-CJ Cluj nu a făcut nimic pentru protejarea Centurii de Diamant de Dealul de Gunoi (vezi zidul, desigur, promis)
-CJ cere ca să mai poată depune anual 12.775mc de mâl peste cele 50.000mc de mâl. 38.325mc în 3 ani.

CJ nu a înlăturat nicio cauză,. Dar vrea să mai pună peste. Bine peste. Cum justifică această alegere? Scrie în Memoriu, cu o simplitate nobilă, astfel: "Justificarea Încadrării Proiectului - Nu e cazul".

Nu tu un studiu despre structura sau permeabilitatea solului. Nu tu date despre posibilitatea ca în locul unde s-ar depune mâlul să fie (mai jos) un alt mâl. Nu tu nimic. Doar un simplu "nu este cazul".

Prin prezenta rog organele competente să ia act de aceste aspecte în evaluarea Documentației. Mulțumesc.”, a scris Szakats Istvan, pe reţeaua de socializare, care a postat şi o imagine de ansamblu a depozitului cu anumite însemnări, ce o publicăm şi noi.

Agenţia de Mediu Cluj: Am cerut completări la documentaţie

Contactat de ZIUA de CLUJ, directorul Agenţiei de Protecţie a Mediului Cluj, Grigore Crăciun, a afirmat că agenţia a solicitat completări la documentaţia depusă.

Asta ar însemna, printre altele, că inspectorii de mediu vor ca cei de la Consiliul Judeţean Cluj să prezinte detaliat conţinutul dar şi concentraţia reziduurilor care rezultă în urma epurării şi care vor fi repompate pe muntele de gunoi.

Directorul APM Cluj nu a putut preciza în ce interval de timp ar putea fi dat un Acord de mediu pentru staţia de osmoză.

Vicepreşedintele CJ Cluj: Vom depune toate documentele solicitate

Marius Mânzat, vicepreşedintele CJ Cluj, a  spus că nu sunt probleme legat de procedura de obţinere a Acordului de mediu în cazul staţiei de osmoză şi că CJ Cluj va depune toate documentele solicitate în cel mai scurt timp. Vicepreşedintele CJ Cluj mai declară că au avut loc discuţii în aceste zile inclusiv cu oficiali ai Prefecturii Cluj pe acest subiect dar că sunt etape cerute de lege care trebuie parcurse până să poată fi pusă în funcţiune staţia de epurare de la Pata Rât.

Amintim că, la finele lunii iulie 2017, o alunecare de teren pe o lungime de 300 m pe fosta rampă de gunoi a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât, în prezent aflată în procedură de închidere de către Consiliul Judeţean Cluj, a determinat scurgeri de levigat toxic, care acum trebuie epurat cu staţia de osmoză inversă, închiriată deja de autorităţile judeţene. În paralel sunt avute în vedere şi alte lucrări de consolidare care să preîntâmpine o nouă alunecare a muntelui de gunoi, aflat în imediata apropiere a centurii de est a Clujului, Vâlcele-Apahida.    

 
 
 

Comenteaza