Discrepanţa între Cluj-Napoca şi restul oraşelor din judeţ, accentuată de la an la an. Care sunt principalele probleme

Analiza situaţiei existente în judeţ a araătat că Clujul are un grad de urbanizare foarte ridicat în comparaţie cu media naţională: peste două treimi din populaţia judeţului trăieşte în cele şase oraşe din judeţ, iar aproape jumătate dintre locuitorii judeţului trăiesc în Cluj-Napoca.

Reţeaua de oraşe a judeţului a rămas neschimbată în ultimii 50 ani, însă diferenţele dintre municipiul reşedinţă şi celelalte oraşe din judeţ s-au accentuat. Acestea din urmă au cunoscut o scădere abruptă a populaţiei în ultimii 20 de ani, însoţită de un proces de dezindustrializare, care a condus la o creştere semnificativă a terenurilor ocupate de unităţi industriale dezafectate, adesea poluate istoric. "Aceasta a condus la o hipertrofie a reţelei de localităţi din judeţ şi la dominaţia absolută a municipiului Cluj-Napoca, din perspectiva economică, demografică şi a serviciilor ", arată documentul.

Analiza sectorială subliniază că, exceptând municipiul Cluj-Napoca, celelalte cinci oraşe din judeţ nu îndeplinesc condiţiile impuse de lege pentru rangul de municipiu sau oraş în care sunt încadrate. "Cele mai mari probleme fiind cele legate de calitatea infrastructurii de transport, utilităţi şi servicii publice, a suprafeţei de spaţii verzi, a calităţii locuirii, dar şi de numărul tot mai mic de locuitori", arată analiza.

După anul 2000, fondul de locuinţe din judeţ a crescut rapid, însă această creştere s-a limitat la Cluj-Napoca şi la localităţile din apropierea acestuia, unde s-a manifestat un proces avansat de suburbanizare. "În pofida acestei îmbunătăţiri a calităţii fondului locativ, cei mai mulţi clujeni din mediul urban continuă să trăiască în locuinţe colective construite în perioada comunistă, cu condiţii reduse de confort şi care afectează negativ estetica urbană", subliniază strategia de dezvoltare a oraşului.

Ancheta în rândul populaţiei a indicat faptul că cetăţenii din judeţ nu sunt mulţumiţi de infrastructura de transport din judeţ, mai ales de calitatea străzilor şi de lipsa locurilor de parcare. Priorităţile cetăţenilor în termeni de investiţii publice sunt extinderea şi modernizarea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare, precum şi a sistemului de colectare a deşeurilor. De asemenea, ancheta a relevat faptul că cei mai mulţi cetăţeni din judeţ sunt nevoiţi să se deplaseze către Cluj-Napoca pentru a beneficia de serviciile de care au nevoie. De remarcat e şi faptul că un sfert dintre clujeni şi-au schimbat locuinţa în ultimii 5 ani, din care jumătate în interiorul aceleiaşi localităţi, cel mai probabil de la bloc la casă.