DEZBATERE PUBLICĂ. Spaniolii care vor reamenaja malurile Someșului prezintă clujenilor proiectul

Clujenii sunt invitaţi la o dezbatere publică cu tema ”Reamenajarea malurilor Someșului”, la care va participa şi José Mayoral Moratilla, arhitectul spaniol de la PRÁCTICA, câștigătorul concursului de soluții ”Rethinking Someș”.

La dezbaterea ce va avea loc marți, 29 mai 2018, începând cu ora 17.00, la Casino – Centru de Cultură Urbană, vor participa şi reprezentanţi ai Ordinului Arhitecților din România şi ai Ordinului Arhitecților din România – Filiala Transilvania. Contractul semnat cu arhitecții spanioli de la PRÁCTICA cuprinde servicii de proiectare complete.  În cadrul întâlnirii vor fi testate idei noi și proiecte inovative, urmărind să folosim potențialul creativ al comunității clujene pentru dezvoltarea unor politici de inovare urbană.

Cum vor transforma spaniolii Someşul în Cluj. E nevoie de negocieri civico-politice

Jaime Daroca Guerrero, José Mayoral Moratilla şi José Ramón Sierra Gómez de León sunt arhitecţi spanioli care au câştigat, în toamna lui 2017, concursul de soluţii pentru reamenajarea malurilor Someşului în Cluj-Napoca. Anul acesta, 2 milioane de lei merg către studiul de fezabilitate și proiectul tehnic al obiectivului, parte din premiul pe care l-au câștigat spaniolii.

Viziunea arhitecţilor spanioli a fost prezentată pe pagina de Facebook “Someşul nostru” şi propune Someșul ca un „conector urban pentru rețeaua de spații publice și verzi”.

"Vezi cel mai mare parc din vestul orașului? De la Podul Garibaldi până în Florești, unind toate spațiile verzi de râu? Îți imaginezi cum străbați orașul de la vest la est pe malul râului? În această cheie poate fi înțeles și proiectul spaniolilor clasați pe locul I (Jaime Daroca, Jose Mayoral, Jose Ramon Sierra – Practica)", se arată în postarea menţionată.

Una din direcțiile de dezvoltare a masterplanului presupune implicarea comunității

Printre soluții, amintim amplasarea de tribune și a unui sistem de alei în diagonală care să comunice cu râul și peisajul natural. Tribunele servesc ca spații pentru organizarea diferitelor activități sau evenimente în aer liber: spectacole de teatru, cinema, spațiu de adunare public.

Conform planificării, drumurile pietonale în diagonală, care punctează neîntrerupt Someșul, ar urma să includă cafenele, restaurante și chioșcuri, ceea ce ar contribui la dinamizarea socială și economică a zonei. Din proiect nu lipsesc nici pistele de biciclete dispuse longitudinal pe axa râului.

Alte soluții de amenajare ce alcătuiesc pledoaria proiectului urmăresc creșterea accesibilității în zona de mal a Someșului, dar și estetizarea acestor spații prin lucrări de remodelare topografică și integrarea unor elemente precum piatra, lemnul, plantațiile, nisipul. Nu în ultimul rând, masterplanul câștigător prevede și modalități de protejare a ecosistemului natural și a biodiversității.

Intervențiile nu trebuie limitate strict la râu și la maluri. Intervin negocierile civico-politice

"În ce fel de comunitate vrem să trăim? Una sufocată de traficul auto? Una în care spațiile private domină? Una în care timpul liber ni-l petrecem la mall? Una în care spațiile publice se transformă în nișe feudale, cu garduri cu țepușe și sârmă ghimpată? E nevoie de negocieri politice între instituții publice, între public și privați ca să avem spații deschise în loc de spații închise.

De ce avem gard la râu la cel mai mare parc existent din Cluj, Parcul Babeș? Inițiatorul Iuliu Hațieganu nu-l gândise așa. De ce Parcul Rozelor are blocat accesul la râu? De ce Club Transilvania are sârmă ghimpată spre Someș și de ce ștrandul Sun nu e gândit ca bază sportivă în afara verii ca să fie folosit toate anotimpurile.

Apoi, foarte important, de ce nu putem circula între Florești și Cluj, pe malul apei, în loc să avem garduri înalte ca până acum? E nevoie doar de o administrație care vine în întâmpinarea cetățenilor și astfel de probleme s-ar rezolva mult mai ușor!", se mai arată în postarea menţionată.

Concursul de soluţii pentru reamenajare Someşului pe toată lungimea celor 14 km pe care râul îi străbate în municipiul Cluj-Napoca a mai avut doi câştigători, de această dată clujeni. Mai multe detalii AICI.