Dacă e lac, lac să fie. Obişnuiţi-vă cu bărcile care plutesc prin Cluj

Nu există soluţii pentru evacuarea apei la ploi torenţiale, spun specialiştii.

Am avut cel puţin două cazuri în ultima lună când o barcă era mai utilă decât o maşină, pe străzile din Cluj. Ploile torenţiale au transformat mai multe zone ale oraşului într-un imens lac. Sub poduri, dar şi pe străzi care păreau plane apa a băltit şi i-a pus pe locuitori într-o postură delicată. Ştiţi de pe Facebook că plutitul cu barca pe străzi chiar s-a întâmplat, luni dimineaţa, pe strada Ceahlău, fotografiile cu cei doi tineri în caiace devenind virale pe internet.

Pentru toată lumea este limpede că sistemul de canalizare nu face faţă. Într-o intervenţie la radio, la Napoca FM, primarul Emil Boc a criticat Compania de Apă Someş (CAS), acuzând-o că nu a verificat sistemul de canalizare în momentul în care s-a anunţat cod galben de ploi.

ZIUA de CLUJ a vorbit cu managerul de comunicare şi relaţii cu publicul al CAS, Lucian Croitoru, care a detaliat situaţia canalizării. „Ponderea covârşitoare a canalizării este creată pentru preluarea apelor uzate menajere, şi numai 10% din oraş este deservit de un sistem de canalizare divizor, care să aibă conductă de ape uzate şi conductă de ape pluviale. Unde există sistem de canalizare divizor, conducta de ape pluviale se deversează într-un emisar, adică într-un râu sau pârâu. Cea mai mare parte a Clujului nu are deci canalizare pentru ape pluviale, iar sistemul pentru ape menajere uzate nu este proiectat să primească o cantitate atât de mare de apă într-un timp scurt", a explicat Croitoru. Acesta a completat că ideea de a se crea un sistem divizor mai extins nu se susţine din punct de vedere economic şi nu poate primi finanţare europeană („Uniunea Europeană nu vrea să finanţeze asemenea reţele, ci este interesată ca sistemul de canalizare menajeră să ajungă la cât mai mulţi români", a subliniat Lucian Croitoru), iar propunerea construirii unor uriaşe „bazine de rupere" subterane a fost considerată imposibil de realizat, pentru că sub centrul Clujului este un păienjeniş de reţele edilitare.

Managerul din cadrul CAS a dovedit cu fotografii că o vină o au şi locuitorii Clujului, care aruncă la canal tot felul de obiecte, de la cauciucuri, saci de ciment, pet-uri ori seu de animale. „Am încercat prin toate mijloacele să le explicăm să nu mai arunce tot felul de obiecte la canal, dar tot mai avem surprize când mergem să le curăţăm. Echipele noastre verifică aceste canale anual pe unele străzi sau o dată la doi ani, în alte cazuri", a spus Lucian Croitoru. În plus, în avizul de racordare semnat de dezvoltatorii imobiliari cu CAS se specifică expres că „apele pluviale nu se vor deversa în canalizarea menajeră, aceasta fiind dimensionată numai pentru preluarea debitelor de apă uzată menajeră. În cazul în care se vor deversa ape pluviale la această canalizare, ne rezervăm dreptul de a sista serviciul privind preluarea apelor uzate la reţeaua publică de canalizare. Pentru evacuarea apelor pluviale aferente imobilului dvs., se vor realiza lucrări pentrui dezvoltarea unui sistem de evacuare a apei pluviale spre cea mai apropiată canalizare pluvială sau cel mai apropiat emisar sau se vor realiza lucrări pentru înmagazinarea apei şi refolosirea ei în gospodărie". „Evident că dezvoltatorii zic da şi fac pe dos. După ce ies din sediul CAS aruncă acest aviz la cel mai apropiat tomberon şi deversează apa pluvială tot în sistemul de canalizare pentru ape menajere", a mărturisit purtătorul de cuvânt al companiei.

Betoanele fac mult rău şi mult bine sistemului de canalizare. „Asfaltul nu lasă apa să se scurgă în pământ, de aceea ea ajunge să băltească. Pe de altă parte, din zonele neasfaltate, mai ales cele care sunt în pantă, pământul şi pietrişul se scurge la vale şi ajunge să blocheze canalizarea", a afirmat Lucian Croitoru.

Croitoru a mai menţionat că oraşul nostru stă bine, în comparaţie cu altele, mult mai cunoscute. „La Cluj se întâmplă asemenea situaţii o dată la doi ani. Anul acesta a fost o excepţie. Să vă dau exemplul New York-ului. Acolo ies anual din sistemul de canalizare şi se scurg pe străzi 30 de miliarde de galoane de apă. Şi nu se întâmplă o dată sau de două ori pe an, ci de 50 de ori, adică de vreo patru ori pe lună. Primarul nu a venit cu ideea modificării sistemului de canalizare, ci cu cea de a se crea cât mai multe spaţii verzi, pentru ca apa să fie absorbită în pământ", a spus purtătorul de cuvânt al Companiei de Apă Someş.

Întrebat de ce rigolele de pe străzile Clujului, în special cele proaspăt reabilitate, nu au făcut faţă la ploile torenţiale, reprezentantul CAS a afirmat că rigolele aparţin de administraţia locală și că doar o mică parte dintre acestea sunt conectate la sistemul de canalizare existent, aflat în grija companiei de apă.

Concluzia este că fiecare din noi poate contribui la sănătatea sistemul de canalizare existent. Şi că, atunci când vine o ploaie zdravănă, e nu doar amuzant, ci foarte practic să avem o barcă prin preajmă.