Foto Cum schimbă spaniolii malurile Someşului. Proiect final pentru Parcul Rozelor, platoul Sălii Sporturilor şi Parcul Armătura

Clujul se întoarce cu faţa spre Someş. De-alungul celor 15 kilometri pe care râul îi străbate, de la Vest la Est, din Floreşti în Apahida, prin adesea intitulatul “oraş de pe Someş”, dar a cărui relaţie cu comunitatea este cât se poate de conflictuală.

De masterplanul de regenerare urbană se ocupă spaniolii de la biroul de arhitectură Practica, câştigători ai concursului de soluţii de 1,5 milioane lei organizat de Primăria Cluj-Napoca şi Ordinul Arhitecţilor Filiala Transilvania (OAR). Proiectul semnat de Jaime Daroca, José Mayoral și José Ramon Sierra a suferit modificări în anul scurs de la momentul câştigării concursului de soluţii, modificări la care au lucrat peste 40 de specialişti în încercarea de a recupera spaţiul public de pe malurile râului.

Planul final “Re-Thinking Someș” a fost prezentat, joi seara, de către José Mayoral, în cadrul unui eveniment desfăşurat sub egida Centrului Cultural Clujean. Mayoral este unul dintre fondatorii biroului de arhitectură Practica, a absolvit cursurile Universității Tehnice de Arhitectură din Sevillia și Masterul de Arhitectură al Școlii de Design de la Harvard. A condus proiecte importante în Elveția, Marea Britanie, Statele Unite, Chile și Spania, iar lucrările sale au fost expuse la Muzeul de Artă Modernă din New York - MoMa (2015). 

Dar, să revenim la Cluj-Napoca. Deşi vorbim despre un masterplan pentru amenajarea malurilor Someşului de-alungul celor 15 kilometri pe care râul îi străbate prin oraş, primele intervenţii se vor concentra pe trei zone şi anume: Parcul Rozelor, platoul Sălii Sporturilor şi Parcul Armătura. Conform lui Ovidiu Câmpean, director de dezvoltare în cadrul Primăriei Cluj-Napoca, studiul de fezabilitate pentru cele trei tronsoane de râu este finalizat şi urmează să fie supus votului în şedinţa de Consiliu Local din 19 decembrie 2018. Proiectul ar urma să fie realizat din fonduri europene, investiţia ridicându-se la suma de 30 de milioane de euro.

Parcul Rozelor

Partea de lângă apă va deveni accesibilă populaţiei, prin intervenţii în topografia zonei şi îndepărtarea gardurilor existente. Vor fi amenajate alei de promenade şi piste de biciclete, dar şi un pod pietonal spre Grigorescu (legătură cu parcul 1 Decembrie).

Sala Sporturilor

Parcarea din faţa Sălii Sporturilor “Horia Demian” se va transforma într-un zonă multifuncţională, unde vor putea fi organizate diverse evenimente: pieţe şi concerte, iar iarna spaţiul va putea gădui un târg de Crăciun şi un patinoar. Pe malurile Someşului se vor amenaja gradene şi pontoane care vor oferi acces spre apă sau chiar spre insule naturale formate pe cursul râului. De asemenea strada Muzicescu va deveni pietonală şi prietenoasă cu bicicliştii, însă vor fi păstrate locurile de parcare pentru riverani.

 

Parcul Armătura

Vorbim despre o oază verde şi sălbatică, cu acces dificil la apă, situată în zona industrială a oraşului. Ieşită complet din mentalul clujenilor. Festivalurile Jazz in the Park şi Someş Delivery au reuşit, recent, să o aducă în atenţia publicului organizând câte un weekend de activităţi şi intervenţii de mobilier urban temporar în zonă. Şi cei de la Practica au planuri mari pentru acest parc pe mal de Someş: vor să “redeseneze” în totalitate malurile şi să le transforme în locuri de “loisir” pentru public, însă propun şi un pod spre strada Nădăşel şi reamenajarea malurilor pârâului Nadăş.

Parteneriat Primăria Cluj - Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa (ABAST)

Municipalitatea a încheit, în urmă cu o lună, un parteneriat cu Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa (ABAST) pentru a merge mai departe cu masterplanul pentru Someş. Legea stipulează faptul că, în cazul în care sunt executate lucrări de construire pe albiile şi/sau malurile râurilor, este necesar un acord de parteneriat între primărie și ABAST.

”Culoarul râului Someș va deveni un culoar de mobilitate sustenabilă. Se vor construi două poduri pietonale și pentru biciclete, se vor amenaja 10 km de piste de biciclete dedicate și 15 km de alei pietonale. Acest culoar va fi și unul verde, 12 ha de spațiu verde fiind propuse pentru amenajare. Vor fi plantați 2.000 de arbori noi”, a spus Ovidiu Cîmpean

11 proiecte pentru "redesenarea" malurilor Someşului 

Concursul “Re-Thinking Someș” fost lansat în iunie 2017, până la data limită, 25 septembrie 2017, intrând în comisia tehnică 11 proiecte participante. Concursul de soluții a fost public, într-o singură fază, deschis pentru România, țările Uniunii Europene și Spațiului Economic European și Confederația Elvețiană. 

Juriul competiției a fost format din:

• Arhitect Dietmar Steiner - Austria (președintele juriului) 
• Arhitect Ildiko Mitru - România 
• Arhitect Ligia Subțirică - România 
• Arhitect Claudiu Salanță - România 
• Peisagist Nicolas Triboi - România 
• Urbanist Alexandre Sorrentino - Franța 
• Arhitect Darko Polic - Serbia 
• Arhitect Vlad Rusu - România 
• Ștefan Teișanu - România

Juriul a apreciat în mod deosebit (la proiectul celor de la Practica) 

Ideea EXTINDERII - proiectul propune crearea de mai mult spațiu pentru râu și, în acest fel, crearea unei identități mai puternice a acestuia și în același timp generarea unei noi relații între comunitate și râul care îi aparține.

Ideea CONECTĂRII - proiectul propune noi perspective asupra râului, obținute prin remodelarea topografiei și prin crearea de noi itinerarii și spații oferite locuitorilor. Conceptul balcoanelor deschise către râu aduce noi posibilități de contemplare. Aceste noi repere, asemănătoare unor intervenții artistice, au potențialul de a deveni imagini iconice pentru râu și pentru oraș.

Ideea ACCESIBILITĂȚII - proiectul propune remodelarea spațiilor din proximitatea râului, apelând la o diversitate de soluții de amenajare pentru apropierea de apă, atât minerale: piatră, nisip, beton, cât și vegetale: lemn, iarbă, plantații. Juriul apreciază varietatea ambianțelor pe care proiectul le propune a fi create de-a lungul râului. Aceste noi spații, remodelate pe cele două maluri, vor permite evoluția firească a ecosistemului natural.

Juriul apreciază generozitatea propunerii, care este simplă și subtilă, venind totodată cu rezolvări precise. Designul elementelor urbane propuse este deopotrivă coerent și flexibil. Juriul opinează că soluția propusă pentru zona de est, în apropierea stației de epurare, trebuie regândită cu mai multă atenție referitor la implicațiile ei ecologice și la extinderea studiului la o scară mai mare.

Recomandăm gândirea unui sistem de iluminat în ton cu restul proiectului, pentru ca râul să poată participa și la imaginea nocturnă a orașului. Invităm echipa de proiect să studieze malul stâng din proximitatea podului Horea și să detalieze o soluție noninvazivă, în acord cu ideea generală a proiectului. Recomandăm echipei să abordeze în aceeași manieră conexiunile cu Parcul Feroviarilor și cu zona Iris, posibile subiecte ale unor viitoare concursuri de soluții" - juriul concursului