Cum ar putea scăpa de puşcărie Radu Bica şi Virgil Pop

Proiectul de lege a fost înregistrat în octombrie 2012, fiind iniţiativa deputaţilor Mădălin Voicu (PSD) şi Nicolae Păun, reprezentant al Partidei Romilor. Camera decizională va fi Senatul, iar până acum propunerea a trecut prin „furcile caudine" ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Pe ordinea de zi soluţionată de plenul CSM în 15 noiembrie apare şi punctul de vedere al Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios nr. 28857/1154/2012 cu privire la propunerea legislativă privind amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse. Soluţia nu a fost favorabilă iniţiatorilor acestei propuneri legislative, plenul CSM hotărând să transmită un răspuns Ministerului Justiţiei, în sensul avizării negative. Astfel, şansele ca mii de infractori din România, fie vorba de indivizi care au furat o găină sau de politicieni corupţi, să iasă din penitenciare înainte de a-şi ispăşi pedepsele, scad. Avizul CSM în astfel de situaţii este, însă, doar unul consultativ.

Potrivit proiectului de lege ar urma să se amnistieze (înlăturarea răspunderii penale) „infracţiunile pentru care Codul Penal sau legile speciale prevăd o pedeapsă privativă de libertate până la 4 ani inclusiv sau amenda". Totodată, se vrea graţierea, în întregime, a pedepselor cu închisoare „de până la 6 ani inclusiv, precum şi pedepsele cu amendă, aplicate de instanţa de judecată". În continuare, proiectul prevede că amnistia intervine la condamnările de până la 4 ani inclusiv indiferent de modul de executare al pedepsei. Lucrurile nu se opresc însă aici. De iniţiativa legislativă a celor doi deputaţi ar trebui să beneficieze şi infractorii condamnaţi la pedepse mai mari. Astfel, la articolul 3 al proiectului se prevede că se graţiază cu o treime pedepsele cu închisoare între 6 şi 8 ani inclusiv şi cu o cincime pedepsele cu închisoare între 8 şi 10 ani inclusiv. Exceptaţi de la acest mare cadou sunt doar recidiviştii şi cei condamnaţi pentru infracţiunile cu violenţă, precum omorul sau vătămarea corporală gravă, sau cei pentru infracţiuni precum violul, incestul, proxenetismul, tâlhăria, înşelăciunea ori traficul de stupefiante. Însă, cei condamnaţi pentru luare de mită, abuz în serviciu, trafic de influenţă sau spălare de bani, adică autorii faptelor de corupţie, au fost scoşi de pe lista celor care nu ar beneficia de graţiere.

În expunerea de motive pentru iniţierea acestui proiect, deputaţii amintiţi mai sus invocă faptul că închisorile din ţară sunt mult prea aglomerate, capacitatea lor fiind depăşită cu 40%, ceea ce contravine normelor europene în domeniu. Pentru ameliorarea acestei situaţii, cei doi aleşi ai poporului propun „amnistierea infracţiunilor ce nu constituie un pericol social deosebit".

În cazul în care acest proiect ar fi adoptat, corupţii din administraţie şi politică ar scăpa de închisoare. Pe listă ar fi şi o multitudine de avocaţi, judecători, procurori condamnaţi pentru trafic de influenţă sau luare de mită. O altă categorie care ar scăpa de rigorile legii ar fi oamenii de afaceri condamnaţi pentru dare de mită, evaziune fiscală sau spălare de bani. Pe scurt, munca depusă în ultimii ani de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie ar fi lipsită de rezultat.

De exemplu, Radu Bica, fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, condamnat definitiv la cinci ani de închisoare pentru luare de mită şi fostul deputat clujean Virgil Pop, condamnat, de asemenea, definitiv pentru trafic de influenţă la cinci ani de închisoare, ar fi eliberaţi dacă legea iniţiată de deputaţii Voicu şi Păun ar deveni aplicabilă. De aceeaşi clemenţă ar beneficia şi fostul ofiţer SIPA, Floricel Vitan, condamnat în primă instanţă la doi ani de închisoare cu executare, dacă pedepsa aplicată ar fi menţinută şi în urma căilor de atac. Fostul ministru al Agriculturii Ioan Avram Mureşan, condamnat definitiv la şapte ani de închisoare pentru deturnare de fonduri, ar beneficia de o reducere a pedepsei cu o treime. Lista celor condamnaţi pentru fapte de corupţie ar continua, la nivel naţional, cu ex- premierul Adrian Năstase, cu foştii deputaţi Emilian Cutean şi Cătălin Voicu şi mulţi alţi condamnaţi pentru fapte de corupţie, proveniţi din mediul politic, de afaceri sau din administraţie.

Aviz negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii

„Proiectul de lege pentru amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse a primit vot negativ, în totalitate, atât de la comisiile CSM, cât şi de la plenul CSM. Proiectul se va întoarce la Ministerul Justiţiei şi acolo se va aprecia dacă se va ţine cont de avizul CSM. A fost o lege privind graţierea unor pedepse, e vorba de Legea 543 din 2002, însă era vorba de pedepse de până la cinci ani inclusiv, nu se vorbea de amnistie, iar lista celor exceptaţi de la acea lege era foarte lungă. Persoanele condamnate pentru luare de mită, dare de mită, primire de foloase necuvenite, trafic de influenţă, abuz în serviciu nu beneficiau de graţiere", a declarat, pentru ZIUA de CLUJ, Cristina Liţă, consilier în cadrul Biroului Relaţii cu Presa al CSM. 7