Clujul pestriţ. "Capitala Transilvaniei suferă mult la capitolul imagine urbană"

Clujul pestriţ.
Primarul Clujului este îndemnat să urmeze exemplul unui alt oraş din ţară pentru a salva identitatea vizuală a oraşului pe care îl conduce.

 

Consilierul local PNL Ioan Bîldea susţine că imaginea Clujului lasă mult de dorit din punct de vedere al aspectului vizual din cauza inexistenţei unui cod al culorilor ce pot fi utilizate la decorarea exterioară a clădirilor.

În acest context, îi solicită primarului Emil Boc ca, în calitate de președinte al Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism, să dispună subcomisiei de estetică urbană să formuleze un punct de vedere cu privire la adoptarea unui regulament cromatic. Pentru a-şi întări cererea, el dă exemplul Timişoarei, primul şi singurul oraş ce a iniţiat şi adoptat în consiliul local o asemenea măsură.

"În condițiile în care în legislația românească nu se face referire la paletele de culori permise și interzise, experimentele cromatice ale administrațiilor locale duc, în mare parte, la disconfort vizual. Lipsa unei abordări unitare și a unor reguli clare a dus la situația actuală în care oricine poate constata neconcordanțele cromatice începând cu fațadele clădirilor din zona centrală, protejată, până la fațadele blocurilor din cartierele noi construite sau ale celor vechi, reabilitate.

În condițiile în care municipalitatea clujeană a promis în urmă cu un an de zile că peste 100 de clădiri din centrul istoric vor avea fațadele refăcute în anul 2014, iar pana în 2018 se va ajunge la 1.000, un astfel de regulament devine cu atât mai necesar", explică Bîldea.

Subiectul nu este unul nou. La începutul lunii august, ZIUA de CLUJ a realizat împreună cu un arhitect o analiză a impactului avut de construcţiile haotice apărute în ultimii ani asupra identităţii vizuale a oraşului.

Comenteaza