Clujul, lipit de un “municipiu” fără drumuri

Indiferent de statutul pe care îl va căpăta comuna Floreşti, pentru cei 22.200 de locuitori ai acesteia se impune, obligatoriu, realizarea unor căi de acces care să faciliteze legătura cu municipiul Cluj-Napoca, susţine atât primarul Sorin Apostu, cât şi preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Alin Tişe. Realizarea Spitalului Regional de Urgenţă va condiţiona administraţia judeţeană să realizeze o bretea de legătură prin zona Valea Gârbăului. De asemenea, a spus Apostu, prin intermediul proiectului "Clujul Metropolă" se vor realiza încă două legături, prin cartierul Grigorescu.

Dacă la ultimul recensământ comuna Floreşti număra sub 8.000 de locuitori, în 2011 a ajuns la impresionantul număr de 22.200 de locuitori, mai mult decât au municipiul Câmpia Turzii, Gherla şi Huedin. Majoritatea familiilor stabilite în Floreşti în aceşti ultimi ani sunt legate, mai mult sau mai puţin, de municipiul Cluj-Napoca. "Cu mulţi ani înainte de a ajunge la acest nivel de dezvoltare, locuitorii din Floreşti erau legaţi prin servicii, prin activităţile lor de municipiul Cluj-Napoca sau de zonele adiacente. Desigur că şi în prezent majoritatea celor care s-au stabilit în Floreşti sunt nevoiţi să facă zilnic naveta în municipiu", a explicat viceprimarul comunei, Horea Şulea. La rândul său, primarul municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, a explicat că situaţia actuală obligă autorităţile să se implice şi să găsească soluţii pentru ca accesul spre şi dinspre Floreşti să devină cât mai facil.

"Cei peste 22.000 de locuitori ai comunei Floreşti nu mai pot fi ignoraţi, pentru că ei fac parte din realitatea noastră. Acum pentru noi toţi este cert că există un trafic imens pe ruta Floreşti - Cluj-Napoca şi această situaţie trebuie soluţionată cât mai repede", a explicat Apostu. El a precizat că nu doreşte să avanseze nici o variantă legată de forma administrativ-teritorială pe care ar trebui să o aibă Floreştiul. "Nu cred că e cazul să ne pronunţăm la acest moment dacă ar fi mai bine ca Floreştiul să devină un cartier al municipiului nostru, dacă e mai bine să rămână comună sau să se transforme în oraş. Ceea ce este sigur e că prin intermediul Asociaţiei Zona Metropolitană Cluj putem accesa fonduri în vederea realizării unor reţele suplimentare de drumuri, iar de anul viitor acest lucru va deveni o prioritate pentru noi", a susţinut Apostu.

În opinia preşedintelui CJ, Alin Tişe, mai devreme sau mai târziu, comuna Floreşti va fi oricum alipită municipiului Cluj Napoca. "Până la acel moment sunt absolut conştient că avem obligaţia să realizăm cel puţin o legătură suplimentară importantă cu municipiul", a comentat Tişe. Acesta a precizat că proiectul Spitalului Regional de Urgenţă implică, obligatoriu, realizarea unei bretele de legătură prin zona Valea Gârbăului.

"Este un drum de categorie europenă, care va facilita accesul în zonele Tăuţi şi Cetatea Fetei din Floreşti. Fără acest drum proiectul spitalului nu are cum să devină funcţional. Să sperăm că vom obţine resursele necesare pentru a demara lucrările la acest drum în paralel cu cele de la spital", a spus Tişe. Licitaţia pentru încheierea unui parteneriat public-privat în vederea realizării spitalului din Floreşti ar putea fi finalizată până în martie. "Dacă dăm drumul lucrărilor în primăvara anului viitor, spitalul ar urma să se finalizeze în maximum patru ani. În tot acest interval ar trebui să se lucreze şi la drumul de acces, la reţele de utilităţi la absolut tot", a comentat Tişe. Oricum, a adăugat el, comuna Floreşti are obligaţia să investească în reabilitarea tututor reţelelor de utilităţi, având în vedere că acestea au fost construite pe vremuri, când localitatea era subdezvoltată.

Viceprimarul comunei, Horea Şulea, a adăugat că s-au făcut demersuri pentru realizarea a două drumuri de legătură cu municipiul, prin Grigorescu. "Este vorba despre un drum de macadam, la care lucrările vor începe din primăvară, pe bani europeni, precum şi despre legătura dintre blocurile din capătul cartierului Grigorescu şi intrarea pe strada Sportului din Floreşti, unde e hidrocentrala Floreşti 2. Este adevărat că nu sunt drumuri foarte bune, însă pe parcurs mai putem investi în ele pentru a le moderniza", a spus Şulea.