Video CJ reia licitaţiile pentru modernizarea drumurilor judeţene "blocate" de procesele cu Kiat

CJ reia licitaţiile pentru modernizarea drumurilor judeţene "blocate" de procesele cu Kiat
| Foto: CJ Cluj

După ce anul trecut au fost reziliate contractele cu Kiat pentru modernizarea drumurilor judeţene, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, prezent la ZIUA LIVE, a anunţat reluarea licitaţiilor.

Consiliul Județean Cluj a reziliat contractul de proiectare și execuție a lucrărilor de modernizare cu Kiat, în data de 14 august 2019, lucru care a făcut posibilă demararea lucrărilor de întreţinere, spre sfârşitul anului pe sectoarele de drum "blocate" anterior, printre care DJ150 Mociu – Frata – Viișoara şi DJ107P (DN 1) Gilău – Someşul Rece – Mărişel – DN 1R. Astăzi, Alin Tişe a anunţat că vor fi reluate licitaţiile pentru modernizarea drumurilor care sunt în procese cu Kiat, astfel încât până la finalul anului, contractele să fie atribuite altei firme.

"Anul trecut am reziliat contractul cu Kiat şi acum repetăm licitaţiile. Pe toate aceste sectoare de drumuri, am aşteptat să terminăm procesele cu firma Kiat şi în acest timp nu am putut să facem lucrări de întreţinere, să punem covor asfaltic, nici măcar să plombăm. Abia după ce am decis rezilierea contractului, am putut intra pe întreţinere. Am făcut drumul de la Mociu – Frata – Viişoara – Câmpia Turzii, drumul de la Luna – Săvădisla – Băişoara, care va continua cu Iara şi cu Buru, dar şi drumul de la Chinteni înspre Recea Cristur şi drumul de la Someşul Rece – Mărişel. Sunt doar câteva exemple unde, mergând pe întreţinerea curentă, am reuşit să aducem asfalt mai repede", a declarat Tişe, la ZIUA LIVE.

În ceea ce priveşte calitatea lucrărilor demarate de diverse firme, preşedintele CJ îi asigură pe clujeni că administraţia judeţeană nu plăteşte niciun leu pentru repararea drumurilor aflate în garanţie, dar nici nu face recepţia la lucrările care nu sunt corespunzătoare, dând aici exemplul asfaltării drumului Săvădisla – Băişoara.

"Acolo unde drumurile sunt făcute recent şi apar probleme, oamenii trebuie să ştie că drumurile sunt în garanţie, noi nu mai plătim repararea drumului timp doi ani din bugetul judeţului. Să dau exemplu drumul atât de mult discutat, de la Săvădisla până la Băişoiara. Firma respectivă a cumpărat asfalt de la altă societate, cu certificate de garanţie şi cu toate aprobările necesare. După ce au pus pe şosea acest asfalt, ne-am trezit că apar nişte puncte ruginii, ca şi cum ar fi căzut meteoriţii pe tot acel drum. Nu am plătit acea lucrare şi am cerut o expertiză, iar expertiza a demonstrat că piatra folosită în asfaltul respectiv conţinea o cantitate de fier peste limita admisă. Acum, firma care a pus asfaltul se judecă cu firma care a furnizat pietrişul, iar noi nu am plătit firma care a pus asfaltul, până când nu îl înlocuieşte în totalitate. Timp de doi ani, noi nu plătim niciun ban, orice defecţiune, orice reasfaltare se face pe cheltuiala firmei respective. Eu am contract cu firma care mi-a pus asfaltul, ea trebuie să mi-l repare, lucru care s-a  întâmplat la Băişoara: i-am pus, pe cheltuiala lor, să scoată câţiva kilometri buni de asfalt şi vor mai scoate câţiva, care au rămas în toamnă nescoşi", a explicat Tişe.

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj a arătat că au existat mai multe situaţii în care furnizorul de materiale și constructorul au încercat să înşele, fie prin livrarea unui material de proastă calitate sau prin diminuarea cantităţilor.

"Este un mecanism prin care, una dintre firme, încercând să aibă un profit mai mare, încearcă să înşele cealaltă firmă şi să furnizeze materiale necorespunzătoare, sau nu folosesc tehnologia care trebuie, nu pun cantitate suficientă de pietriş, încearcă să eludeze legea prin diferite tertipuri, de la micşorarea stratului şi lăţimii acestuia, până la bitum de altă calitate decât cea care trebuie", a adăugat preşedintele CJ.

În final, Alin Tişe recunoaște că filmările şi pozele care au apărut în spaţiul public cu asfaltări de proastă calitate dezvăluie situaţia reală a acestora, lucru cu care Consiliul Judeţean este la curent şi încearcă să rezolve situaţia.

"Nu se pune problema că noi nu cunoaştem situaţia sau că îi acoperim, iar fotografiile şi filmuleţele sunt adevărate şi elocvente, nimeni nu le contestă, nici nu mă intereasează cu ce scop sunt folosite de partidele politice. Mă interesează că e o realitate care trebuie îndreptată şi tot ce se întâmplă pe drumuri, nouă ne este cunoscut. Ne-am dori să nu se întâmple asta, eu mi-aş dori să am un drum impecabil, să se menţină aşa cum e în momentul recepţiei şi să nu fiu nevoit să reţin bani, pentru că şi firma care lucrează are angajaţi, trebuie să plătească salarii, or orice penalizare înseamnă bani mai puţini la firmă, dar în final, când constat că nu am o calitate bună a asfaltului, singura modalitate este să nu o recepţionez", a conchis Tişe.

VEZI ŞI Ce drumuri judeţene vor fi asfaltate în 2020, la Cluj

Comenteaza