Foto Cine va proiecta și cum va arăta viitorul Science Campus din Lomb

Cine va proiecta și cum va arăta viitorul Science Campus din Lomb
Cine va proiecta și cum va arăta viitorul Science Campus din Lomb
Cine va proiecta și cum va arăta viitorul Science Campus din Lomb
Cine va proiecta și cum va arăta viitorul Science Campus din Lomb
Cine va proiecta și cum va arăta viitorul Science Campus din Lomb
Cine va proiecta și cum va arăta viitorul Science Campus din Lomb
Cine va proiecta și cum va arăta viitorul Science Campus din Lomb
Cine va proiecta și cum va arăta viitorul Science Campus din Lomb
Cine va proiecta și cum va arăta viitorul Science Campus din Lomb
Cine va proiecta viitorul Science Campus din Lomb

17 proiecte au fost înscrise în Concursul internațional de soluții Science Campus Cluj-Napoca, iar câştigătoare a fost declarată o firmă de arhitectură din București.

Concursul de soluții pentru viitorul Science Campus din cartierul Lomb, un complex de cercetare, dezvoltare și inovare, realizat de Primăria Cluj-Napoca în parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai, a fost câștigat de S.C. KXL STUDIO S.R.L., contractul având o valoare de estimată la nivelul sumei de 12.816.292,5 lei. Arhitectul Andrei Lucian Nistor este autorul principal al proiectului, arh. Alexandru Grindeanu coautor, iar colaboratori sunt arh. Roxana Nistor, arh. Corina Cigoeanu, arh. Andreea Netejoru, arh. Oana Crăciun și arh. Ștefan Tănase.

De asemenea, colaboratori pe specialități sunt urb. Iulia Sabău, urb. Diana Constandache, urb. Vlad Nour, ing. Alina – Mihaela Păun.

Cine va proiecta viitorul Science Campus din Lomb

(vezi galeria foto. Imagini: OAR )

Din juriul concursului au făcut parte arh. Rasmus Kruse Jensen, arh. Maya Sara Halevy,arh. Alexandra Demetriu
arh. Liviu-Nichi Ianăși, arh. Cătălin Trandafir – Reprezentant al Filialei Teritoriale Transilvania a OAR,arh. Andreea Mureșan – Reprezentant al PMCJ, arh. Vlad Gaivoronschi.

În concurs s-au prezentat 17 proiecte, însă unul a fost descalificat (proiectul cu numărul 107) întrucât nu a prezentat Propunerea Financiară, încălcând Regulamentul concursului.

"Dacă ar fi de găsit o titulatură pentru acest proiect, aceasta ar fi probabil “Grădina Amfiteatru”, aceasta datorită generozității spațiului public ce deservește la niveluri diferite ansamblul, pe de o parte clădirea CLAS, pe de alta parte clădirea Facultății de Matematică, unificate de grădina amfiteatru.

Juriul a apreciat structura rațională cardo/decumani a strategiei relaționată la peisajul existent, orientarea corectă a spațiului public ascendent pe direcția est-vest privind către peisaj. Spațiul public este astfel un dispozitiv topologic cu valențe deopotrivă simbolice și ecologice. A fost apreciată de asemenea claritatea strategiei de ocupare a parcelei, potențialul de a fi edificată în etape clare.  Definiția spațiului public longitudinal ascendent coordonat cu menirea și caracterul  clădirilor de pe parcursul său presupun o tranziție judicioasă de la un caracter foarte public în zona de acces în holul clădirii CLAS până la caracterul semi-public în zona clădirii Facultății de Matematică, cap de perspectivă elevat orientat către est. A fost apreciat sentimentul de urbanitate împletit cu cel specific al unei grădini topologice. Toate clădirile care compun ansamblul sunt ușor accesibile, existând o varietate de spații exterioare ce pot servi ca spații de evenimente și  expunere exterioare cu valențe dedicate culturii și științelor naturii. Juriul a apreciat echilibrul dintre poziționarea și gabaritele volumelor precum și relaționarea acestora față de clădirea existentă a CREIC împreună cu vederile și conexiunile cu contextul natural înconjurător, cu direcțiile cardinale și cu decupajele ce permit momente de însorire asupra spațiului public" - aprecierea juriului.

Premiul II a fost câștigat de arhitecții de la PRÁCTICA ARQUITECTURA Y URBANISMO S.L.P. - Autori principali: PRÁCTICA ARQUITECTURA Y URBANISMO S.L.P. (Jaime Daroca, José Mayoral, José Ramón Sierra); Colaboratori arhitectură: Beatriz Whitham, Iván Iglesias, Costan Svinti,

Cine va proiecta și cum va arăta viitorul Science Campus din Lomb

iar premiul III a fost acordat arhitecților de la LBA ARCHITECTURE ET INGENIERIE în asociere cu NEWBRIDGE INFRASTRUCTURI SRL. - Autori principali: Laurent BECKER - architecte; Coautori: Justin BARONCEA, Cristina GINARA, Weirong LI, Nicolas TRIBOI; Colaboratori arhitectură: Codruta POP, Arina BOARIU, Mihai Barbu, Alex Voicu, Ioana Nanis, Radu Enescu; Colaboratori specialități: Razvan IONICA, Matei DERSIDAN, Ruxandra CIACOI

Cine va proiecta și cum va arăta viitorul Science Campus din Lomb

S-au acordat și două mențiuni onorifice - pentru proiectul realizat de Metapolis Architects în asociere cu Atelier Mass - Autori principali: Metapolis Architects (Mircea Munteanu, Cristian Panaite); Coautori: Atelier Mass (Silviu Aldea, Camelia Sisak, Sisak Tamás), AnthropoScene (Bogdan Ilie, Ana Sabrina Martinez), Studio de Peisaj Ana Horhat (Ana Horhat); Colaboratori arhitectură: Metapolis Architects (Diana Sava, Mihai Șom, Lucian Cornea, Mihaela Bâcu, Ciprian Ungurașu, Laura Dinu), Atelier Mass (Robert Vasiluț, Verona Musteață, Violeta Frișan, Daciana Briana Vancea, Narcis Sala); Colaboratori specialități: Studio de Peisaj Ana Horhat (Ivona Svinți, Claudia Uglea),

Cine va proiecta și cum va arăta viitorul Science Campus din Lomb

și pentru cel al SC URBAN SCOPE SRL în asociere cu Manda Works și S.C. Artconcept Building S.R.L. - Autori principali: S.C. Urban Scope S.R.L.; Coautori: Mandaworks AB; Colaboratori arhitectură: S.C.Artconcept Building S.R.L.; Colaboratori specialități: Urbanist Negru Ana-Maria, Arhitect Ciobanu Enescu Daria

Cine va proiecta și cum va arăta viitorul Science Campus din Lomb

Science Campus în Cluj-Napoca

Viitorul campus va fi amplasat în vecinătatea clădirilor Cluj Innovation Park și se va întinde pe o suprafață de 6,48 hectare, din care o suprafață de 3,48 hectare îi va reveni Primăriei pentru realizarea unui Science Center, precum și a unei piețe urbane și terenuri de sport, iar o suprafață de 3 hectare îi va reveni Universității Babeș-Bolyai pentru realizarea unui ansamblu complex de cercetare-dezvoltare-inovare, în forma specializării inteligente InfoBioNano4Health, incluzând și sediul Facultății de Matematică și Informatică, alături de un cămin studențesc.

În intervenția sa la evenimentul de anunțare a câștigătorilor concursului de soluții, Primarul Emil Boc a spus că a discutat despre campus și la Summit-ul pe tema educației și inovării de la Bruxelles.

"Acest Science Campus este considerat un model de bună practică, pe de o parte de colaborare între mediul academic și administrația publică locală, pe de altă parte, un model de susținere a inovării, a cercetării și a dimensiunii care unește lumea învățării cu lumea practicii, în acest spațiu european al educației pe care cu toții ni-l dorim puternic. Pe lângă faptul că universitatea pe care am menționat-o a stârnit aprecieri în mintea participanților, pentru că Universitatea Babeș-Bolyai este o universitate de referință la nivel european, aș vrea să îl felicit pe domnul rector pentru viziunea și proiectul pe care le are, pentru realizarea acestui centru", a transmis primarul Emil Boc.

"Universitatea Babeș-Bolyai este o universitatea serioasă, în sensul că noi facem diferențe între ce am dori și ce putem să facem și încercăm să mergem înainte cu ce putem să facem. (...) Luăm foarte în serios toate cele trei misiuni academice pe care le avem: educație, cercetare, relația cu societatea. Suntem cea mai mare comunitate academică a țării, cu tradiția cea mai veche și una dintre cele mai bune, la nivel global, în ultimii șapte ani, pe primul loc în ratingurile internaționale dintre universitățile din România. Am vrut să punem cap la cap aceste avantaje pe care le avem, pentru a genera un avantaj competitiv, pentru Cluj în Transilvania, pentru Transilvania în România, pentru țară la nivel internațional. Am considerat că pe componeneta de InfoBioNano4 Health putem face ceva. (...) Am venit cu această idee nu doar pentru că vrem, dar știm că și putem. E greu să te dezvolți în Cluj, orașul a ajuns la un punct maxim de dezvoltare, Clujul trebuie să se dezvolte dincolo de dealuri, iar Cluj Innovation Park este o astfel de zonă. Am aflat că primăria dorește să facă ceva similar acolo și cred că fără concentrarea resurselor între actorii academici și autorități publice și firme, nu o să putem fi competitivi la nivel internațional. (...) După ce acest proiect va începe să capete formă, toți ceilați actori academici sunt bineveniți. Nu îl văd izolat de restul mediului academic", a spus prof. Daniel David, rectorul UBB.

 

 

Comenteaza