Cine îngroapă gunoaiele, la Cluj. Cât costă şi unde se fac primele puncte

Un singur ofertant s-a înscris la licitaţia pentru punctele gospodăreşti din municipiul Cluj-Napoca.

Clujul şi-a anunţat de mai multă vreme intenţia de a avea puncte gospodăreşti îngropate, însă o licitaţie a avut loc abia recent. Potrivit city-managerului Gheorghe Şurubaru, o singură firmă a prezentat o ofertă. Este vorba despre o societate din Oradea, care are toate şansele de a semna cu Primăria Cluj-Napoca un contract-cadru pentru 100 de puncte gospodăreşti.

"S-au mai solicitat nişte informaţii şi nişte documente, dar în principiu lucrurile merg în direcţia bună. Probabil că oferta societăţii din Oradea va fi declarată câştigătoare şi vom trece la semnarea contractului-cadru", a spus Şurubaru.

City-managerul susţine că preţul pentru realizarea unui punct gospodăresc îngropat este de aproximativ 10.000 de euro, sumă din care ar urma să se achite nu doar execuţia, ci şi proiectul tehnic.

"Avem o listă de peste 400 de amplasamente pentru puncte gospodăreşti, dar 100 sunt pe lista pe care o pregătim pentru câştigătorii licitaţiei. Imediat după ce semnăm contractul-cadru, le vom da ordin să înceapă proiectul cu două puncte din Mănăştur şi unul din Gheorgheni, pe amplasamente unde nu avem niciun fel de probleme juridice", a subliniat Şurubaru.

În Cluj mai există un singur loc unde gunoaiele au fost duse în subteran. Anul trecut, Rosal l-a realizat pe acesta din fonduri proprii, în cartierul Zorilor. Cei de la Rosal spun că lucrarea i-a costat 15.000 de euro.

Problema punctelor îngropate de colectare a deşeurilor apare şi în strategia de dezvoltare a oraşului pentru perioada 2014-2020. Autorii studiului recomandă „îmbunătățirea sistemului de precolectare prin înlocuirea platforme supraterane cu platforme subterane (îngropate)". Aceştia descriu pe larg dezavantajele actualului sistem de colectare: recipienții și deșeurile poluează vizual, zonele rezidențiale în care se găsesc.

Platformele pe care sunt amplasați recipienții ocupă un spațiu relativ mare, îngreunând accesul în zonele în care se află; în perioada călduroasă, deșeurile poluează prin mirosul emanat; recipienții pentru colectarea deșeurilor sunt expuși vandalizării și furtului; deșeurile sunt scoase din recipienți de către oameni sau animale, poluând mediul înconjurător și constituind o sursă de infecție și de proliferare a rozătoarelor, fapt ce conduce, pe lângă pericolul de îmbolnăvire pentru populație și la cheltuieli suplimentare pentru eliminarea lor; deșeurile din actualele locații constituie o sursă de hrană pentru câinii fără stăpân, participând în acest mod la proliferarea acestora.

Potrivit datelor oficiale, în Cluj-Napoca există în acest moment 956 de platforme de colectare a deşeurilor, dintre care cele mai multe se află în Mănăştur, 257, Mărăşti, 198, şi Gheorgheni, 190.