Cea mai haotică stradă a Clujului e paralizată. Ce soluţie au găsit localnicii şi de ce e ignorată de Primărie de 5 ani

Războiul dintre şoferii din Mănăştur continuă, după ce Primăria a desfiinţat sensul giratoriu Mehedinţi - Câmpului. Soluţia alternativă propusă de riverani încă din 2008 e ignorată de Primărie.

Sesizarea nu e nouă, e din 2008, iar de atunci Primăria nu a găsit nicio soluţie. Aceasta se referă la asfaltarea unei porţiuni din strada D. D. Roşca, din prelungirea Câmpului, pentru ca cei care locuiesc pe această stradă - câteva mii de clujeni - să aibă o cale de acces spre Făget, iar de acolo spre Zorilor.
"După ce locatarii din zonă au introdus pe banii lor utilităţile în zonă, credeţi că ar putea Primăria să ne ajute măcar cu îmbunătăţirea căii de acces în zonă?", întreba un clujean în 2009, pe site-ul domnuleprimar.ro. Răspunsul municipalităţii a fost doar că strada urma să fie programată pentru lucrări de întreţinere.

"Care sunt paşii de urmat pentru ca Primăria să includă în programul de reabilitare a străzilor porţiunea de drum dintre capătul străzii Câmpului şi strada D. D. Roşca?", întreba un altul, în acelaşi an. "Este o zonă cu mai multe case, iar accesul se face momentan pe un drum slab fundat, cu denivelări pronunţate. Nu mai putem susţine din fonduri proprii reabilitarea unui drum care apare pe orice hartă a Clujului şi este frecventat foarte des de cei care aleg această variantă pentru a ajunge în zona cartierului Făget. Nu avem pretenţii pentru asfalt, dar măcar cu pietruire s-ar putea interveni".
Răspunsul Primăriei, în 2009 - "se analizează posibilitatea intervenţiei cu lucrări specifice străzilor nemodernizate".

Sesizările sunt însă şi mai vechi: un clujean cerea unirea străzii D. D. Roşca cu Câmpului încă din 2008, fără a primi însă un răspuns de la Primărie. "În zonă au apărut numeroase locuinţe noi şi din păcate drumul de acces este greu accesibil în perioadele ploioase", se plângea un clujean în 2008 pe acelaşi site domnuleprimar.ro. "De asemenea mulţi şoferi aleg această variantă de ocolire pentru a ajunge spre drumul Sălicei, însă starea proastă a drumului este un mare inamic".

Aici începe porţiunea pietruită a străzii D. D. Roşca. Se poate şi mai rău: după câteva sute de metri, aceasta se transformă în drum de pământ.

Acum, situaţia este actuală, după ce Prmăria a constatat că singura cale de acces pentru şoferii care ies de pe strada Câmpului pentru a ajunge la muncă este sensul giratoriu cu Islazului, până la care au de stat zeci de minute, mai ales având în vedere blocajul creat la intersecţia cu cea mai aglomerată stradă a Clujului, Mehedinţi. „Vorbim de vreo 500 de metri neasfaltaţi, dintre care doar 20 mai greu de asfaltat", spune acum un clujean din zonă. „Probabil jumătate dintre locuitorii Câmpului vor folosi acea legătură pentru a ieşi în Făget şi apoi înspre cartierul Zorilor, Calea Turzii sau Gheorgheni".

Situaţia străzii D. D. Roşca era prezentată de ZIUA de CLUJ încă din 2009, după ce primarul de atunci, Sorin Apostu, anunţase că respectiva porţiune de drum a fost introdusă în programul de întreţinere a străzilor şi că în următoarea perioadă se vor efectua lucrări de pietruire.

Primăria a desfiinţat sensul giratoriu de la intersecţia Câmpului cu Mehedinţi, după numeroase plângeri, dar acum sesizările s-au înteţit: de data aceasta, locuitorii de pe Câmpului sunt cei care se plâng pentru că, spun ei, nu au altă soluţie de a ieşi din zonă spre centrul oraşului, decât sensul giratoriu cu Islazului. Primăria recunoaşte situaţia, dar nu a oferit deocamdată nicio alternativă.

Strada Câmpului e considerată de arhitecţi şi urbanişti cea mai haotică stradă a oraşului. Şi în Bună Ziua sunt numeroase ilegalităţile urbanistice, la fel şi în alte zone cum ar fi Eugene Ionesco, dar nicăieri în oraş acestea nu sunt înghesuite pe o porţiune de doar câţiva kilometri, cum e cazul străzii Câmpului. Aici s-au construit case lângă blocuri, duplexuri lângă case înşiruite, drumuri înguste de trei metri şi blocuri construite pe autorizaţii de case. Vezi aici cum arată strada

ziuadecj.ro a transmis o solicitare Primăriei Cluj-Napoca în care cere precizări privind motivul pentru care această variantă nu a fost niciodată implementată. Vom reveni cu răspunsul Primăriei atunci când acesta va fi remis

UPDATE

Singura soluţie pe care o identifică acum Primăria pentru o legătură a străzii Câmpului cu Făget depinde de proprietarii din zonă: instituţia nu va moderniza strada deocamdată din cauza unei proprietăţi private care include şi o porţiune a străzii Câmpului spre D. D. Roşca. "Terenul în care se opreşte strada Câmpului e privat", spune purtătorul de cuvânt Oana Buzatu, "şi pentru a se putea lua în calcul modernizarea e nevoie de expropriere şi probabil defrişare. Teoretic e posibil, dar nu azi".

Atunci când? "Doar când vine proprietarul ca să ceară un aviz, ca să primească PUZ-ul i se ca cere să cedeze terenul. Rezolvarea pe termen lung e sistematizarea urbană a zonei", spune Buzatu. Ce înseamnă "sistematizarea urbană a zonei? "Să vină omul cu tarlaua ca să autorizeze ceva, apoi tarlaua 2 şi 3,  şi într-un fel va fi reglementată situaţia, într-un fel sau altul". Întrebată dacă Primăria a luat legătura cu acel proprietar pentru a-i propune să vândă parcela, ori să-l exproprieze, Buzatu neagă.

Dacă aceasta nu e o soluţie la traficul de pe Câmpului, sunt alte variante pentru locuitorii zonei, pe care Primăria să le ia în calcul? "Nu avem o soluţie radicală", recunoaşte Buzatu. "Se caută soluţii, care vor fi direct legate de dezvoltarea urbană a  zonei".

Buzatu dă ca exemplu chiar situaţia străzii Câmpului, şi aceasta sistematizată "într-un fel sau altul", având în vedere că până acum câţiva ani nu era asfaltată şi nici nu existau blocuri ori case. "Acum 10 ani mergeam la picnic pe Câmpului, acum sunt case", spune Buzatu. În urmă cu 50 de ani strada Câmpului nu avea nici canalizare, nici gaz şi nici apă potabilă, iar de asfalt nu putea fi vorba. Locuitorii, mai puţin de 100, se încălzeau cu lemne aduse din pădurea din vecinătate, iar apă beau din fântânile forate în curte. Acum, pe Câmpului au răsărit străzile secundare, unde blocurile se înşiruie lângă vile şi fiecare petec de pământ a fost valorificat imobiliar - aceasta cel puţin până la criza imobiliară, care a stopat deocamdată nu doar avântul construcţiilor ci şi haosul creat.