Boc deschide robinetul banilor publici pentru partenerii italieni din 2005

O istorie începută în primul mandat al primarului Emil Boc cu JV Cconsorzio Garboli Conicos SPA-Tirrena Scavi SPA ROMÂNIA aduce, după 8 ani, prejudicii la bugetul local: 600.000 de euro din bani publici au fost direţionaţi către asocierea de firme la final de 2013, pentru greşeli ale primăriei la efectuarea plăţilor din contract.

Acuzele vin din partea PNL Cluj-Napoca care atrage atenţia că edilul Emil Boc ar fi pierdut intenţionat, pe procedură, procesul cu asocierea italiană care a fost contractat în 2005 de administraţia locală clujeană pentru a moderniza 288 de străzi din oraş. Vorbim de un contract de 50 de milioane de euro prin care Boc şi-a construit reputaţia de primar în faţa clujenilor şi pe care fostul primar Sorin Apostu, director tehnic şi mâna dreaptă a lui Boc în momentul perfectării contractului, l-a amendat în 2011 prin refuzarea unor plăţi pe motiv că lucrările au fost de proastă calitate.

Administraţia Boc a aprobat la final de 2013 direcţionarea a peste 2,6 milioane de lei (circa 600.000 de euro) - reprezentând comision bancar, penalităţi de întârziere, profit nerealizat, prejudiciu şi dobândă legală - din bani publici către consorţiul Garboli Conicons-Tirrena Scavi, cei responsabili de programul 288 de stăzi început în 2005. În momentul în care hotărârea s-a luat, în sală au fost doar cosilierii PDL-UDMR, având în vedere că grupul USL a părisit sala de şedinţe, după ce edilul i-a acuzat că sabotează Compania locală de transport pentru a-şi plăti poliţe de campanie unor operatori privaţi de transport. Proiectul privind aprobarea plăţii celor 600.000 de euro a trecut cu votul consilierul PPDD Marcel Ţăgorean care votează la pachet cu grupul USL, însă la şedinţa din decembrie nu a acţionat precum colegii din USL. El avea o învoiere pentru ora 16:00 şi a părăsit sala de şedinţe imedit după ce a votat proiectul cu despăgubirile. De altfel, Boc i-a şi mulţumit public pentru prestaţie (fără votul său, proiectul nu trecea). Imediat după plecarea lui Ţăgorean nu a mai fost cvorum pentru şedinţă.

„Totul s-a întâmplat pe furiş, la şedinţa Consiliului Local din 11 decembrie. Atunci, profitând de plecarea consilierilor USL, primarul a insistat ca un anume proiect de hotărâre să fie votat, deşi acesta se afla la finalul ordinii de zi. Proiectul vizat, precum şi Referatului întocmit de către aparatul de specialitate al Primarului pentru acesta nu au fost publicate pe site-ul Primăriei. Ele nu sunt publice nici acum. Prin aprobarea acelui proiect de hotărâre, toţi consilierii PDL şi UDMR au fost de acord, practic, să achite sub formă de despăgubiri peste 500.000 de euro către firmele J.V. CONSORZIO GARBOLI CONICOS SPA-TIRRENA SCAVI SPA ROMÂNIA SUCURSALA CLUJ. Cele două firme au derulat un contract de reabilitare şi întreţinere a străzilor din Cluj-Napoca, licitat pe vremea primului mandat de primar al lui Emil Boc, pentru achitarea căruia Primăria a contractat un credit. Cum a ajuns Primăria să datoreze bani în plus faţă de contractul de peste 50 de milioane de euro semnat cu cele două firme? Doar Emil Boc şi Sorin Apostu pot răspunde la această întrebare. Şi au datoria să explice clujenilor de ce a ajuns Primăria să achite echivalentul în lei a 10 apartamente cu 2 camere sau aproximativ 3.280 de pensii medii lunare, ca despăgubiri către o firmă cu care fostul primar Sorin Apostu nu s-a mai înţeles prin 2011. Firmă care ulterior a acţionat în instanţă Primăria şi a câştigat. Deşi procesul datează din anul 2011 şi a avut mai multe faze, nici primarul Emil Boc şi nici consilieri locali avocaţi ai PDL Cluj nu au propus Consiliului Local achiziţionarea unor servicii juridice, având în vedere suma mare imputată de consorţiu. Primăria nu şi-a luat nici o măsură de precauţie, iar angajaţii acesteia nu au suflat niciun cuvânt despre situaţie, pentru ca ulterior mârşăviile lui Apostu să fie acoperite de către Emil Boc şi puse în spinarea clujenilor, din ale căror buzunare se iau bani, din nou, pentru a plăti după Apostu", atrage atenţia proaspătul consilier local PNL, Ioan Bîldea. Acesta mai spune că administraţia locală a pierdut intenţionat procesul cu asocierea de firme italiene, pe procedură, atât la tribunal cât şi la Curtea de Apel, când juriştii primăriei nu au reuşit să depună întâmpinările la timp pentru a fi luate în calcul în proces. Mai mult, italienii l-ar fi avut ca avocat în proces pe Valeriu Stoica, coleg de partid cu Emil Boc. "Din 22.01.2013, de când au primit soluţia de la Tribunalul Specializat Cluj, Emil Boc şi avocaţii PDL consilieri locali au tăcut, nu au informat Consiliul Local cu privire la acesta situaţie, ba mai mult, juriştii primăriei au arătat în mod suspect o totală lipsă de interes faţă de acest proces. PNL Cluj-Napoca a urmărit istoria procesului dintre Primărie şi consorţiul italian şi a constatat faptul că instituţia condusă pe rând de Sorin Apostu, Radu Moisin şi Emil Boc nu a depus nici cel mai mic efort pentru a câştiga procesul generat în ruşinoasa epocă Apostu. Coincidenţă sau nu, avocatul apărător al consorţiului a fost Valeriu Stoica, coleg de partid al lui Emil Boc. Evident, ca într-un film cu happy-end pentru afacerile PDL, Valeriu Stoica învinge în instanţă primăria lui Emil Boc şi clujenii sunt puşi la plata a 2.650.600 lei. În loc să lupte să apere interesele clujenilor, reprezentanţii municipalităţii au lăsat parcă la un semn armele jos şi s-au prefăcut că au uitat de termene, de dosar cu totul. Emil Boc nu este străin de această situaţie, dată fiind secretomania din jurul acestei cauze şi manevra prin care a introdus pe ordinea de zi, în ultimul moment proiectul de hotărâre privind plata despăgubirilor", mai subliniază Bîldea.

În octombrie 2011, ZIUA de CLUJ titra că "Tirrena Scavi cere 5 milioane de euro pentru stăzi proaste". Pe scurt, italienii au acţionat în instanţă primăria clujeană pentru a o obliga să recepţioneze lucrări de milioane de lei în cadrul programului 288 de stăzi, licitat pe vremea lui Funar, început de Boc şi continuat de Apostu. În schimb, primăria anunţa că este nemulţumită de calitatea lucrărilor efectuate de consorţiul Conicons-Tirrena Scavi. Aşa că recepţia finală (după expirarea perioadei de garanţie de trei ani) a fost semnată de primărie doar pentru 16 artere din cele 288 reabilitate, după cum informa conducerea administraţie locale din 2011. Potrivit ex-primarului Sorin Apostu, primăria s-ar fi dovenit de bună-credinţă şi ar fi întins o mână consorţiului privind reasumarea obligaţiilor de plată din contractul pentru 288 de străzi, printr-o hotărâre asumată de Consiliul Local, însă Tirrena Scavi a refuzat să accepte convenţia. "Ne-au cerut să îi ajutăm cu această reasumare a obligaţiilor financiare din contract, având în vedere că biletele la ordin şi-au încetat valabilitatea, iar consorţiul avea nevoie de această hotărâre de consiliu în relaţia cu băncile. Consiliul Local a fost de bună-credinţă şi a aprobat o convenţie de plată, cu un amendament tot de bună-credinţă. Acum, dacă ne-au anunţat că nu vor accepta convenţia, probabil urmăresc altceva. În aceste condiţii nu ne putem ajuta", menţiona pentru ZIUA de CLUJ, Apostu.

Contractul pentru modernizarea celor 288 de străzi a fost semnat în 2005, la valoarea de peste 240 de milioane de lei. Din această valoare, primăria a plătit la semnare peste 120 de milioane de lei. După cum explica purtătorul de cuvânt al primăriei, Oana Buzatu, pentru 84% din restul sumei s-au emis bilete la ordin (aproximativ 100 de milioane de lei - n. red.), cu scadenţă la patru ani, în funcţie de recepţionarea lucrărilor. Respectiva sumă fusese asumată şi urma să fie achitată societăţii, conform scadenţelor facturilor din contract. Pentru 16% (peste 19 milioane de lei - n. red.) din sumă nu s-au mai putut emite bilete la ordin, din cauza noilor modificări ale Codului fiscal, iar banii urmau să se plătească consorţiului de către Direcţia Economică, doar dacă Direcţia Tehnică dădea undă verde, adică recepţiona lucrările. Potrivit lui Radu Moisin, pe atunci viceprimar şi în prezent lider al consilierilor locali PDL, recepţia finală (după expirarea perioadei de garanţie) s-ar fi făcut la momentul 2011 doar în cazul a 16 artere, iar pentru alte 37 procesul-verbal a fost semnat cu obiecţiuni.

În 2011 Tirrena Scavi a anunţat că va ataca hotărârea Consiliului Local privind noua modalitatea de plată a banilor de programul "288 de străzi". Conform respectivei hotărâri, Consiliul Local urma să achite italienilor peste 21 de milioane de lei eşalonat, în intervalul 2012-2015, după un grafic prestabilit (peste 46.000 de lei în 2012, peste 11,2 milioane de lei în 2013, peste 9,1 milioane de lei în 2014 şi peste 910.000 de lei în 2015). Convenţia s-a făcut însă cu un amendament, ca executantul contractului să nu mai emită alte pretenţii financiare "pentru sumele achitate până în acest moment de către forul local, reprezentând 50% din valoarea facturilor emise şi acceptate la plată, precum şi pentru cele viitoare". Amendamentul nu a fost pe placul consorţiului, care şi-a rezervat dreptul de a se adresa instanţei, nefiind de acord cu convenţia de plată propusă de municipalitate, printr-o adresă expediată oficial CL în data de 11 octombrie 2011, semnată de managerul de proiect, Sandro Mosna. Tirrena Scavi a câştigat procesul irevocabil la Curtea de Apel Cluj. Fiind vorba despre o hotărâre judecătoreacă, politica primarului Emil Boc este de a nu discuta şi de a pune în aplicare sentinţele judecătoreşti. Dacă în 2011 administraţia locală susţinea că nu e mulţumită de calitatea lucărilor efectuate de italieni şi implicit refuza să facă recepţia şi plăţile, în 2013, optica a fost alta, din moment ce primăria a pierdut procesul şi a fost obligată la plata sumei de aproape 600.000 de euro, reprezentând comision bancar, penalităţi de întârziere, profit nerealizat, prejudiciu şi dobândă legală.

Emil Boc nu a putut fi contactat în cursul zilei de ieri pentru a oferi lămuriri cu privire la instrumentarea cauzei de către juriştii primăriei în procesul cu Garboli Conicons-Tirrena Scavi. Nu este un procers singular pe care administraţia îl pierde din cauza unor erori de procedură. Un exemplu este procesul prin care chiar primăria a cerut demolarea blocului ilegal construit pe strada Negoiu nr. 16 (pentru care însuşi Boc a aplicat, în 2006, sancţiunea maximă-record de 1 miliard de lei vechi către proprietarul terenului, Tudor Manole, care a achitat sancţiunea). Pentru că nu a depus acte la timp în dosar, procesul primărei a fost pierdut, tot în timpul lui Boc. Cu toate acesestea, o altă decizie irevocabilă a instanţei -cea prin care ACI Cluj a câştigat procesul cu primăria şi implicit contratul pentru realizarea sălii polivalente - nu a fost pusă în aplicare de primărie care a găsit o portiţă pentru declararea ofertei ACI ca neconformă şi anularea licitaţiei iniţiale pe un contract realizat în proporţie de peste 60 % cu cei de la CON-A.

Vorbim despre o licitaţie pentru sala polivalentă atribuită în vremea administraţiei Apostu către CON-A ca lider de consorţiu la jumătate din valoarea estimată şi atacată în instanţă de ACI Cluj, lider al celuilat consorţiu participant la liciaţie, pe motiv că primăria a atibuit contractul în baza unei oferte neconforme şi a unui preţ nerealist.