Blocurile între case fac victime în Mănăştur

Locatarii unor blocuri din zona Câmpului, autorizate pe o stradă cu locuinţe individuale, nu mai pot intra cu maşina pe strada Ştefan Meteş, după ce aceasta a fost transformată în stradă pietonală, printr-o decizie a instanţei.

Războiul dintre locuinţele individuale şi blocurile aflate între case a adus 48 de familii într-o situaţie paradoxală: nu mai pot folosi aleea de acces pentru a circula cu autovehicule. Aceasta după ce strada Ştefan Meteş, unde s-au construit cele patru blocuri, a fost transformată în zonă pietonală de ceilalţi clujeni, care locuiesc la case pe respectiva arteră. Mai mult, toţi locuitorii din zonă arată cu degetul către primărie, care a autorizat şi recepţionat blocurile din zona de case fără ca acestea să aibă rezolvate circulaţiile auto.

Pe strada Ştefan Meteş din cartierul Mănăştur se ajunge de pe strada Câmpului. Artera este încadrată de alte două străzi, private: Grigore Antipa şi Pavel Dan, unde s-au construit locuinţe colective mici. La capătul străzii Meteş, la nr. 227 s-au construit şi patru blocuri (cu demisol, parter, două etaje şi mansardă), în prezent locuite de 48 de familii. Săptămâna trecută deputatul Mircea Giurgiu a sesizat public că cele 48 de familii au ajuns în situaţia în care nu mai pot intra cu maşina la blocurile de pe Meteş, după ce celelalte familii, care locuiesc la case pe respectiva arteră, au obţinut o sentinţă judecătorească definitivă, prin care strada a fost închisă circulaţiei auto.

"Au venit cu executorul judecătoresc şi au montat stâlpişori. În prezent, noi nu mai putem intra cu maşinile ca să ajungem acasă. Să nu mai vorbim de situaţia în care se întâmplă ceva şi trebuie să apelăm la ambulanţe. Suntem izolaţi. Nu putem folosi nici arterele din jur, care sunt private (Grigore Antipa şi Pavel Dan - n. red.). În momentul în care s-au construit blocurile în care locuim, constructorul a cumpărat strada Meteş pentru a putea construi. Acum constructorul a murit şi proprietarul terenului locuieşte în Austria şi nu a putut ataca sentinţa prin care s-a închis strada. Sunt şapte case pe Meteş şi proprietarii lor pot intra cu maşina. Noi, nu. Înţelegem că strada nu s-a asfaltat şi că situaţia nu este bună nici pentru cei de la case, dar trebuie să fim şi noi înţeleşi. Suntem cumpărători de bună-credinţă. Oricare parcelă pe care se construieşte trebuie să asigure şi circulaţii, iar primăria trebuie să găsească o soluţie şi pentru noi", a declarat unul dintre locuitorii blocurilor G de pe strada Meteş nr. 227, Dorel Farcaş.

Mai mult, locatarii de pe artere învecinate, Pavel Dan şi Grigore Antipa, sunt, de asemenea, îngrijoraţi că, odată închis accesul auto pe Meteş, locatarii blocurilor vor circula pe aceste artere şi vor crea disconfort pentru cei care stau la casă. "Blocurile sunt lângă construcţia mea, de pe Grigore Antipa. Noi nu dorim ca zilnic 70 de maşini să circule prin zona noastră, mai ales că strada este privată, pe numele nostru, şi este una de case. Primăria face acum presiuni pe noi să rezolve situaţia celor de pe Meteş, însă nu este în regulă", a atras atemţia Florin Mariş.

Reprezentanţii primăriei spun că în momentul în care s-a autorizat construirea celor patru blocuri de pe strada Meteş, în cazul circulaţiilor, s-a prevăzut această arteră ca acces pietonal, dinspre strada Câmpului, iar accesul auto la blocuri s-a prevăzut pe un drum nou, între Grigore Atinpa şi Pavel Dan. "Construcţiile de pe Meteş au la bază un Plan Urbanistic de Detaliu aprobat prin Hotărârea Consiliul Local nr. 40 din 2006. Astfel, accesele sunt reglementate, cel pietonal, de pe Meteş, iar cel auto, pe un drum nou, între G. Antipa şi P. Dan, care în prezent nu s-a mai amenajat. Există două autorizaţii de construire, două din 2006 pentru două blocuri şi încă două din 2007, pentru celelalte două", au explicat reprezentanţii Biroului mass-media al primăriei.

Primarul Sorin Apostu a declarat că în prezent se analizează documentaţia, dar şi actele care au stat la baza recepţiei blocurilor de pe Meteş, pentru a se lămuri problema accesului la respectivele construcţii. "Arhitecţii ne spun că totul este în ordine şi că ar exista acorduri notariale pentru acces. Noi dorim să verificăm toate documentele pentru a impune măsura cea mai corectă. Să dăm în sfârşit un exemplu în urbanismul clujean", a menţionat primarul.

Cazul de pe Meteş are în spate şi o serie de sesizări adresate primăriei de riverani privind supraînălţarea blocurilor (iniţial autorizate cu demisol, parter, etaj şi mansardă), cu încă un etaj, fără autorizaţie. În luna aprilie anul acesta, Dan Barb atrăgea atenţia că "Pe strada Ştefan Meteş nr. 227, în cele 4 BLOCURI construite cu autorizaţie D+P+E+M+Pod au început să fie ocupate şi podurile de către locatari". În 3 mai municipalitatea recunoştea ilegalitatea şi răspundea: "Pentru nerespectarea autorizaţiilor de construire nr. 846/2006 şi 878/2007 şi a proiectelor tehnice aferente blocurilor G3 şi G4, precum şi pentru lipsa autorizaţiilor de modificare a blocurilor G1 şi G2, luate în folosinţă cu certificatul de atestare a edificării construcţiei nr. 332/2008, primăria a întocmit procese-verbale de constatare a contravenţiei, în conformitate cu prevederile legale în vigoare".

În lunile mai şi iunie alţi locatari de la casele de pe Meteş au sesizat primăria că nu este normal ca în zonă să se înalţe blocuri prin transformarea podului în mansardă, deşi documentaţiile urbanistice din zonă reglementează două construcţii cu demisol, parter, etaj şi mansardă. Oamenii rugau primăria să ia atitudine împotriva constructorilor care sfidează legea. Primăria a menţionat însă că asociaţiile de proprietari constituite pentru blocurile G de pe Meteş au efectuat respectivele modificări ale proiectului, fără a afecta structura de rezistenţă a blocurilor, însă în privinţa legalităţii nu a mai dat nici un răspuns concludent.

ZIUA de CLUJ a relatat în repetate rânduri despre haosul din urbanismul clujean şi a semnalat disputele dintre proprietarii de case din zona Câmpului şi locatarii de bună-credinţă (care au cumpărat apartamente în blocurile dintre case) sau constructorii care nu au respectat legea ori au forţat uşa avizării ilegalităţilor la primărie după ce au construit blocuri între case. Multe din cazuri au ajuns pe rolul instanţelor sau pur şi simplu stau la coadă la primărie pentru intrarea în legalitate.