Arhitectura viitorului transport public din Cluj

Arhitectura viitorului transport public din Cluj
Clujul are nevoie de un studiu de trafic şi de o strategie pentru transport, idee care va fi promovată "via" RATUC-nou, societatea oraşului responsabilă de transportul în comun, susţin reprezentanţii structurii.

Din recent obţinuta poziţie de membru în Consiliul de Administraţie al noului RATUC în "format" de societate pe acţiuni., preşedintele filiale Transilvania a Ordinului Arhitecţilor din România (OAR-T), Szabolcs Guttmann, are planuri mari pentru a pune în operă noua strategie anunţată de primarul Emil Boc de modernizare a transportului în comun.

Consilierii locali au aprobat în luna noiembrie transformarea Regiei Autonome de Transport Urban Călători (RATUC) în societatea comercială, Compania de Transport Local Cluj. Societatea de transport nou înfiinţată preia cei peste 1.400 de angajaţi ai regiei şi va fi condusă de un Consiliul de Administraţie, numit politic, format din reprezentanţi ai partidelor din forul local dar şi din consilieri locali. Director general a fost nominalizat actualul şef RATUC, Liviu Neag. În Consiliul de Administraţie (CA) au fost nominalizaţi şapte membri - patru propuşi de PDL şi câte unul de PSD, PNL şi UDMR. Potrivit voinţei forului local, în CA-ul noii societăţi de transport a primăriei au fost validaţi Liviu Neag, Mihaela Suciu, Loredana Pop, Marcu Valter, Maria Florica Macrea, Vasile Daniel Rad şi Szabolcs Guttmann. Mai precis, apropiaţi ai partidelor din forul local, unii dintre ei cu funcţii publice, alţii cu funcţii în partid, însă toţi, după cum au explicat liderii consilierilor locali, cu exprienţă în gestionarea unei societăţi comerciale. Mandatul acestora va fi de un an de zile. Forul local va fi reprezentat în AGA noii companii de cinci consilieri locali: Florin Gliga şi Constantin Tomoş de la PDL, Ovidiu Chifor - PSD, Dan Tarcea - PNL şi Olah Emese - UDMR.

Propunerea care a sârnit cele mai multe zâmbete în sala de şedinţe a primăriei în care s-au făcut nominalizările, Szabolcs Guttmann, preşedintele filiale Transilvania a Ordinului Arhitecţilor din România (OAR-T) nu a fost întâmplătoare, acesta având planuri mari de revoluţionare a transportului local şi a încurajare a cetăţenilor să renunţe la "4 roţi" în favoarea mijloacelor de transport în comun.

Din recenta poziţie, Guttmann susţine ideea că oraşul are nevoie de un studiu de trafic. "Ce faceţi la RATUC?", e prima întrebare pentru arhitectul recent ajuns la "vârf" de decizie în regia-societate de transport. "Sper să fac bine. Cred că în primul rând avem nevoie de o strategie, pornind de la necesităţile transportului în comun la nivel urbanistic. Să vedem cum putem eficientiza rutele de transport în comun, traseele pentru biciclişti şi pietoni şi cât rămâne pentru 4 roţi. Trebuie să insistăm pentru un studiu de trafic. Transportul în comun în Cluj staţionează din cauza neclarităţilor în ceea ce priveşte benzile, intersecţiile", a punctat Guttmann. În ceea ce priveşte studiile întocmite pentru noul Plan Urbanistic General al oraşului, încă neintrat în vigoare, preşedintele OAR-T consideră că acestea sunt neviabile. "Studiul de trafic din cadrul noului PUG doreşte fluidizări generice, la modul general şi nu funcţionează. Iar ideea că lucrurile se vor lega din mici studii pe zone nu e credibilă. Avem nevoie de un studiu de trafic pornind de la tema: ce e de interes pentru oraş?", a subliniat Guttmann.

Studiul de trafic din dosarului noului PUG, realizat de o echipă din Brasov, încă neajuns pe masa Consiliului Local spre aprobare, nu va funcţiona pentru oraş, chiar dacă Planul Urbanistic General va intra în vigoare, potrivit specialiştilor.

Recent, consilierii PNL au anunţat că strategia RATUC trebuie făcută de Consiliul nou de Administraţie care trebuie să traseze planurile de bătaie pe următorii trei ani: pentru înoirea parcului auto, mult prea uzat, dar şi cele financiare, în aşa fel încât RATUC să nu mai fie o structură socială ci să-şi ia statului de societate pe acţiuni în serios şi să se guverneze după "profit", ca societăţile comerciale.

Compania de Transport Public Cluj a fost năşită, în noiembrie de consilierii locali care au aprobat reorganizarea Regiei Autonome de Transport Urban Călători a Primăriei. Acţionar majoritar la noua societate va fi primăria clujeană, capitalul social fiind de 159 de milioane de lei, din care 1 milion de lei vărsaţi în natură, iar restul format din mijloacele fixe. O acţiune la noua companie este 1.000 de lei, deci primăria va avea 159.000 de acţiuni. Din punct de vedere al personalului, nu se schimbă nimic, noua companie preluând angajaţii RATUC, peste 1.400 de oameni.Transformarea în societatea comercială a regiei de transport a Consiliului Local este gândită tocmai pentru ca aceasta să poată presta servicii de transport în Zona Metropolitană. Administraţia locală a înfiinţat şi o Asociaţie de Transport în Zona Metropolitană din care fac parte, şase administraţii locale, pe lângă Cluj-Napoca. Asociaţia este o formă juridică gândită pentru a putea atragem fonduri europene în direcţia modernizării şi extinderii transportului în comun. SA-ul de transport a fost înfiinţat pentru a putea opera curse în cele şase comune parte a asociaţiei, Floreşti, Baciu, Apahida, Chinteni, Ciurila şi Fleacu.

La ultima şedinţă a forului local, reorganizarea RATUC a fost prilej de disensiuni politice. Puterea şi opoziţia s-au „colindat" reciproc cu acuzaţii de interese obscure, furturi de voturi şi incompetenţă. Sursa conflictului a fost un proiect de hotărâre privind taxa specială nou propusă la regia de transport a municipiului care nu a trecut de votul plenului. Consilierii locali din opoziţie au părăsit sala de şedinţă, după ce primarul Emil Boc i-a acuzat pe reprezentanţii USL că susţin interesele companiei privateFany, care i-ar fi ajutat cu transportul votanţilor la alegerile de anul trecut. Grupul USL a cerut un drept la replică, însă şefa de şedinţă, Olah Emese (UDMR), le-a refuzat cererea.

Edilul Emil Boc a anunţat deja că are planuri de modernizare a transportului în comun, serioase, pe partea de infrastructură (benzi speciale pentru autorbuze şi troleibuze, achiziţie de noi autobuze şi troleibuze) dar şi legate de celelalte servicii oferite de regie clujenilor (introducere bilete electronice şi modernizare staţii, pe bani europeni, proiect în derulare), plus introducerea unei taxe de parcare în centrul oraşului, după ce strategia de reformare a RATUC va fi pusă în operă. 7

Cum stă financiar fosta regie a primăriei

Potrivit bilanţului pe anul tecut, RATUC a avut venituri totale de peste 105.326.000 lei şi cheltuieli totale de 105.288.000, rezultând un profit brut de 38.000 de lei. Activitatea de exploatare a constat în transport public de călători, ca activitate de bază, deţinând o pondere de 94,57% şi activităţi diverse în proporţie de 5,43 %. Pentru deservirea activităţii de bază regia a exploatat un parc mediu de mijloace de transport public format din 190 de autobuze, 96 troleibuze şi 35 de tramvaie. Activităţile diverse au constat în reclamă şi publicitate pentru terţi, reparaţii şi întreţinere clădiri şi instalaţii, reparaţii auto şi inspecţii tehnice pentru terţi, confecţii şi recondiţionări piese de schimb, rebobinări motoare electrice, diverse confecţii metalice, examinări psihologice pentru terţi, comerţ cu amânuntul la bufetele din incintă, vânzări materiale rezultate din casări. În 2012, regia a transportat peste 137 de milioane de călători din care 13,6% cu bilete, 84,4% cu abonamente, 1,9 % curse speciale şi 0,06% călători rauduloşi depistaţi. Totalul creanţelor la finalul anului trecut au fost de peste 8,4 milioane de lei iar al datoriilor de peste 32 de milioane de lei, din care credit pe termen lung, peste 15,8 milioan de lei. RATUC a contactat o linie de credit de la BCR de peste 8 milioane de lei pentru efectuarea la timp a plăţilor. Regia are peste 1.400 de salariaţi iar salariul mediu brut lunar este de peste 2.400 de lei. Peste 36 de milioane de lei pe an trebuie investiţi pentru modernizarea autobuzelor şi troleibuzelor deţinute de transportatorul administraţiei locale. 207 mijloace de transport, din totalul de 330, şi-au depăşit durata de exploare.

Luminiţa SILEA, Kristina REŞTEA

 

Etichete
Comenteaza