Ansamblul rezidențial propus în locul fermei de porci din Baciu a fost RESPINS. Arhitectul șef al județului: „Nici o șansă”

Urbaniștii județului Cluj au respins categoric un proiect care propune o reconversie funcțională majoră în localitatea Popești, comuna Baciu. Este vorba de construirea unui ansamblu rezidențial, cu mai multe blocuri, în locui fostei ferme de porci.

Proiectul, contestat dur de vecinii din zonă, a intrat pe ordinea de zi a ședinței de joi a Comisiei Tehnice de Administrare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) Cluj.

Conform documentației, din punct de vedere funcțional, terenurile studiate sunt amplasate într-o zonă de tranziție între teritoriile agricole și cele de locuire, caracterizată printr-un parcelar agricol alungit, în proces de conversie către funcțiuni urbane.

„Folosința actuală a terenurilor din zona de studiu a PUZ, cu o suprafață totală de 23.997 mp, este preponderent „curți-construcții”, cu utilizări mixte de tip agricol și agrozootehnic. Majoritatea terenurilor sunt ocupate de construcții aferente unei ferme de creștere a porcinelor și de drumuri de incintă, iar restul suprafeței este liber de construcții.

Gradul de ocupare al terenului este redus, reflectat de un POT existent de 5,33% și un CUT de 0,059, ceea ce indică un nivel scăzut de dezvoltare. Terenurile analizate prezintă o folosință reală agricolă parțială, însă tendința actuală este de transformare treptată către funcțiuni de locuire și servicii, în concordanță cu direcțiile de dezvoltare ale localității Popești”, se arată în memoriul tehnic.

În centrul amplasamentului se află o fermă de creștere a porcinelor, amplasată necorespunzător în raport cu zonele de locuințe, la o distanță de aproximativ 53 m, contrar prevederilor OMS nr. 119/2014, care impun un minim de 500 m între fermele zootehnice și zonele de locuire. Zona nu dispune de dotări publice, funcțiuni comerciale, servicii sau spații de recreere, fiind slab echipată edilitar și cu acces limitat la infrastructura rutieră. Această dezvoltare necorelată, desfășurată pe drumuri de servitute înguste sau înfundate, generează disfuncționalități de circulație și accesibilitate.

Proiectanții mai spuneau că implementarea PUZ-ului va conduce la îmbunătățirea calității mediului local, prin eliminarea surselor de disconfort (ferma de porci), amenajarea de spații verzi și aliniamente plantate și introducerea unor soluții edilitare conforme cu cerințele de protecție a mediului.

Arhitectul șef al Clujului: „Nici o șansă cu un astfel de proiect”

Claudiu Salanță, arhitectul șef al județului Cluj, i-a întrebat, în mod retoric, pe proiectanți, câte locuințe colective de P+7 au identificat în satul. Răspunsul a fost evident: niciuna.

„Atunci ce anume v-a făcut să credeți că puteți face asta într-o zonă rurală? Nu știu cine a visat așa ceva, dar cred că trebuie să uitați ce ați visat. Nu spune nimeni că nu se dorește ca acea fermă să nu mai existe și să se transforme zona, dar trebuie locuințe individuale, nu colective. Nu aveți nicio șansă cu un astfel de proiect. Ați și stricat viața la zeci de oameni luându-le o oră jumătate din viață să fie prezenți la această ședință. Îi asigurăm că nu putem aproba așa ceva”, a afirmat Salanță.

Proiectul a primit aviz nefavorabil. Amintim, mai mulți cetățeni au transmis mesaje redacției ZIUA de CLUJ, dar au făcut și sesizări către comisia de urbanism a județului și către Prefectura Cluj, prin care contestau impactul unui astfel de proiect pe care îl consideră ca „nuca în perete”.