8 minute de la gară la primărie

Studiul de trafic realizat pentru noul PUG vizează reducerea timpilor de deplasare şi optimizarea transportului public în Cluj-Napoca.

Şoferii clujeni nu vor mai sta blocaţi la semafor zeci de secunde şi se vor putea deplasa mult mai repede prin municipiu. Specialiştii Universităţii Tehnice Cluj-Napoca (UTCN), alături de cei din Braşov, efectuează zilele acestea măsurători pentru actualizarea studiului de trafic necesar echipei care lucrează la noul Plan Urbanistic General (PUG). Intenţia este de a fluidiza traficul în aşa fel încât timpii de parcurs să scadă cu până la 4 minute.

 

“Specialiştii noştri sunt pe teren şi i-am invitat şi pe cei din Braşov să ni se alăture, fiindcă între evidenţele noastre şi datele pe care le deţin ei sunt nişte diferenţe. Monitorizările se fac în mai multe puncte din oraş" , a menţionat Mircea Petrina, prorectorul UTCN. In această lună vor fi disponibile primele simulări concrete.

 

Echipamentele sunt montate, zilele acestea, pe str. Bucureşti, pe Bulevardul Muncii şi în zona Praktiker, ne-a informat Nicolae Filip, profesor la Facultatea de Autovehicule Rutiere şi Maşini Agricole (FARMA). Pentru a determina condiţiile de trafic, acestea urmăresc inclusiv vitezele şi categoriile participanţilor la trafic (autoturisme, camioane, autobuze).

 

“Clujul rămâne un oraş aglomerat. Noutatea pe care sperăm să o aducă analizele ţine de dorinţa de a fluidiza traficul şi de a crea condiţii mai bune, pentru ca, în funcţie de principalele destinaţii ale utilizatorilor, să se poată obţine un timp optim de deplasare. Ideea este să scadă timpul petrecut pe drum, cu staţionarea, la semafoare. Traficul nu va scădea, din punctul de vedere al numărului de utilizatori, dar ne dorim să îl facem mai fluid, să scadă timpii de parcurs. Să nu faci de la gară la primărie 12 minute, ci 8. Asta înseamnă beneficii pe termen lung”, a subliniat Filip.

 

Studiul realizat pentru PUG vizează şi optimizarea transportului public urban. Vor fi luate în calcul şoselele de centură, dar şi dezvoltarea şi extinderea sistemului de “undă verde”. Segmentul de autostradă şi centurile de ocolire vor face oraşul mai “respirabil”.

 

“Prezenţa unui autocamion înseamnă cât 4-5 autovehicule. La o intersecţie, prezenţa unor astfel de maşini înseamnă încărcare suplimentară”, a exemplificat specialistul FARMA. “Oamenii circulă mult cu maşina personală, oraşul este foarte aglomerat, chiar dacă faţă de anul trecut s-au mai făcut optimizări pe anumite străzi, cu interdicţii de circulaţie, cu sensuri unice. Suntem, oricum, cu sub 10% mai mult în 2010 ca număr total de vehicule din oraş”, a menţionat Filip.

 

Conform datelor furnizate de către detectorii de trafic de pe semafoare, în 2009 viteza medie de circulaţie în oraş a crescut cu aproape 5 km/h. Oficialii primăriei susţin că la Cluj-Napoca viteza medie de circulaţie a fost, anul trecut, conform studiilor efectuate, de 13,2 kilometri la oră, cea mai mare din ţară. Primarul Sorin Apostu a afirmat că nici măcar în oraşele europene, unde nu există taxe pentru tranzitarea zonei centrale şi tarife foarte mari pentru parcarea în centru, nu se circulă cu o viteză comparabilă cu cea de la Cluj-Napoca.

 

“Conform studiului de circulaţie realizat de Search Corporation în 2005, viteza medie de circulaţie la Cluj era 8,5 kilometri la oră. Acum, după corelarea datelor din studiul de circulaţie cu cele ale camerelor şi detectorilor de trafic montaţi în zona centrală, în municipiu viteza medie de deplasare atinge 13,2 kilometri la oră”, a explicat edilul.

 

 Acesta a adăugat că, din datele pe care primăria le deţine, Clujul are cea mai mare viteză de circulaţie din ţară. “La Bucureşti, media este de 4 - 4,8 kilometri la oră. La Timişoara este sub 10. Chiar am putea spune că este una dintre cele mai mari viteze de circulaţie din oraşele europene. La Paris, cifrele spun că viteza medie de circulaţie este de 5,2 kilometri la oră”, a adăugat edilul-şef.

 

Apostu a menţionat că municipiul are o viteză medie de circulaţie atât de bună datorită implementării sistemului de semaforizare inteligentă, concomitent cu alte măsuri de reorganizare a circulaţiei (sensuri unice pe anumite artere, sensuri giratorii,  n. red.).