Cum creşte Clujul până în 2020

Sunt 90 de proiecte prioritare cuprinse în strategie de dezvoltare a judeţeului Cluj, pentru perioada 2014-2020. În mare măsură, aceste obiective au fost lansate de primăriile clujene, fără a fi urmărit neapărat un plan integrat şi coerent de dezvoltare, cu bătaie pe termen lung. Pe de altă parte, au apreciat reprezentanţii administraţiei judeţene, sunt şi proiecte majore, care vor avea o contribuţie imensă la consolidarea poziţiei Clujului, de pol regional de dezvoltare: construcţia spitalului regional, devoltarea unor noi parcuri industriale şi tehnologice, modernizarea infrastructurii rutiere, investiţii în domeniul cultural - sunt doar câteva din obiectivele pentru care, în etapa următoare, se vor căuta resurse de finanţare.

Fondurile europene, cele guvernamentale şi chiar şi resursele private sunt principale alternative de finanţare pentru obiectivele incluse în noua strategie de dezvoltare a judeţului, elaborată din fonduri europene, pentru perioada 2014-2020. Preşedintele Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu, a menţionat că în etapa următoare vor fi identificate programele prin intermediul cărora se vor putea accesa fonduri europene, începând din 2014. "Următoarele programe europene de finanţare se vor derula pentru o perioada de şapte ani, începând din 2014. Urmează să facem o selecţie pentru a vedea pentru care din proiectele cuprinse în această strategie putem obţine finanţare", a comentat Uioreanu. Scopul principal al strategiei plasează Clujul pe o poziţie de lider economic şi competitv, de pol regional care are ca scop să deschidă oportunităţi de dezvoltare nu doar în judeţ ci chiar pe toată regiunea.

E drept că o bună parte din proiecte, precum renovări de biserici, modernizarea unor şcoli, reparaţia unor străzi din comune sau municipii, ţin mai mult de interesul local al comunităţilor. De acestea ar fi trebuit să se ocupe primăriile şi consiliile locale. "A fost destul de dificil să ne înţelegem cu primarii. Să le explicăm că această strategie trebuie să cuprindă în primul rând proiecte care să genereze dezvoltare pe termen lung. Dar oricum, faţă de cele care au rămas în stategie, multe au fost scoase. Dar pe lângă aceste proiecte mici, sunt şi foarte multe proiecte mari, de anvergură, precum, spitalul regional de urgenţă, modernizarea infrastructurii în sistem integrat de deşeuri, crearea unor noi parcuri industriale şi nu numai", a afirmat şeful Serviciului de dezvoltare locală şi regională, din cadrul Consiliului Judeţean, Diana Urdea.

Dintre proiectele de anvergură prevăzute în această strategie mai pot fi amintite: proiectul de dezvoltare a turismului, prin realizarea unor trasee care să aibă în vedere vechile biserici din judeţ, modernizarea domeniului schiabil din Băişoara şi Vlădeasa, reabilitarea unor staţiuni turistice, precum cea din Valea Drăganului şi nu numai. Pentru susţinerea municipiului în cursa pentru titlul de capitală culturală europeană, se solicită, de asemenea, elaborarea unor strategii pentru cultură şi competitivitate. Ar mai fi de aminitit parcul de afaceri propus în Tetarom II (prin extinderea în spatele Aeroportului Internaţional Cluj Napoca), dezvoltarea infrastructurii sociale şi de servicii din mediul rural, crearea unor noi parcuri tehnologice.