Staţia de epurare din Cluj, modernizată de astăzi GALERIE FOTO / VIDEO

Este vorba de lucrări de modernizare şi extindere a staţiei de epurare, într-un contract în valoare de aproape 148 milioane de lei fără TVA şi ar urma să fie finalizate în 21 de luni.

Staţia deserveşte o bună parte din judeţul Cluj - Floreşti, Gilău, Baciu, Săvădisla, Finişel - iar directorul Dorin Ceatarâş spune că staţia va putea respecta noii indicatori prevăzuţi de UE în ce priveşte deversarea apelor uzate. "Va fi eliminat fosforul şi azotul din apă", a spus el.

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a declarat că proiectul vine în continuarea celorlalte lucrări derulate de administraţia judeţeană în scopul de a creşte standardele de viaţă ale locuitorilor Clujului prin modernizarea instalaţiilor de alimentare cu apă şi canalizare.

"E un proiect extrem de valoros din punct de vedere financiar, pentru care Consiliul Judeţean a contribuit la partea de cofinanţare cu 1,9%", a spus Tişe.

Modernizarea staţiei de epurare a apei din Cluj-Napoca face parte din cel mai scump proiect cu bani europeni din Cluj, derulat de Compania de Apă „Someş", în valoare totală de peste 196 milioane de euro. Lucrările la staţia din Cluj ar urma să dureze 21 de luni şi vor fi executate de o asociere formată din trei firme - Intinni Angelo SRL, Gionanni Putignano & Figli SRL şi respectiv UTI Construction & Facility Management SA Bucureşti.

Licitaţia pentru modernizarea staţiei de epurare a fost contestată în instanţă de societatea Hochtief Solutions AG, motiv pentru care demararea lucrărilor a fost amânată mai multe luni. Contestatarul a renunţat la proces la începutul lunii octombrie.

Staţia de epurare din Someşeni a fost construită între 1973 şi 1977 şi avea o capacitate iniţială de 1.200 litri pe secundă. După modernizările din 2002, debitul a crescut la 2.170 litri pe secundă. Modernizările din 1997 - 2002 au costat 267,5 miliarde de lei vechi (26 milioane de lei noi) şi au implicat şi procesarea apei uzate din zona rurală din amonte de Cluj-Napoca. Inedit, staţia este parţial auto-sustenabilă: converteşte biogazul în energie electrică la o putere de 625 kW, şi generează astfel mare parte din energia necesară funcţionării.