Faţă nouă pentru Piaţa Mihai Viteazul

Primăria a iniţiat demersurile pentru lucrări de reparaţii curente la platforma cu scări şi la soclul statuii ecvestre Mihai Viteazul din piaţa cu acelaşi nume. Primarul Sorin Apostu a declarat că lucrările ar putea demara în 2012 şi că municipalitatea studiază lansarea unui concurs de idei pentru amenajarea pieţei din faţa Cinematografului Florin Piersic.

"Am cerut un certificat de urbanism pentru lucrări de reparaţii curente la platforma cu scări şi soclul statuii ecvestre Mihai Viteazul. Vrem să vedem exact ce posibilităţi avem pentru amenajarea acestei zone situate în faţa Cinematografului Florin Piersic", a subliniat edilul de Cluj-Napoca, Sorin Apostu. Acesta a adăugat că reamenajarea Pieţei Mihai Viteazul făcea obiectul contractului pe care primăria îl avea cu societatea Cogedir, cea care urma să realizeze un parking suprateran pe 6.000 de mp pe care primăria i-a concesionat în respectiva zonă. "Din moment ce această investiţie nu s-a mai putut realiza, dorim să continuăm procesul de pietonalizare început în centrul oraşului. Ne dorim ca şi această zonă să se integreze cât mai bine în circuitul pietonal gândit pentru oraş", a menţionat primarul.

Sorin Apostu a declarat că lucrările de reparaţii şi eventuala reamenajare a Pieţei Mihai Viteazul vor demara, cel mai probabil, în 2012. "Suntem pentru lansarea unui concurs de soluţii, însă nu ştim exact dacă aceasta este cea mai bună variantă, mai ales la cum sunt susţinute aceste proiecte şi cum deja s-a creat o modă ca tot ce se face pentru oraş să fie a doua zi contestat", a apreciat primarul. Apostu a mai spus că Piaţa Mihai Viteazul trebuie conectată şi la circuitul pietonal din zona Canalului Morii, tronsonul aferent străzii Andrei Şaguna fiind modernizat recent.

Ideea reamenajării Pieţei Mihai Viteazul a mai fost enunţată în cadrul consultărilor şi prezentărilor studiilor aferente actualizării Planului Urbanistic General (PUG). În momentul în care s-a prezentat strategia de turism pentru noul PUG Cluj, arhitectul Adrian Iancu a subliniat că salvarea pentru centrul oraşului o reprezintă continuarea dezvoltării circuitului pietonal. Pe lângă proiectele de reamenajare a zonei M. Kogălniceanu, a străzii Brătianu, Iancu afirma că soluţia optimă pentru amenajarea zonei Pieţei Mihai Viteazul ar fi lansarea unui concurs de soluţii, având în vedere că este vorba despre o zonă din centrul oraşului, cu potenţial. De altfel, Iancu a fost cel care, în 1997, a realizat un Plan Urbanistic de Detaliu pentru municipalitatea clujeană în cazul Pieţei Mihai Viteazul. În documentaţie se făceau referiri şi la posibilitatea amenajării unui parcaj subteran.

Piaţa Mihai Viteazul se numea iniţial István Széchenyi. În ultima parte a secolului trecut, aici a fost mutată piaţa de mărfuri a oraşului şi s-a conectat la o cale ferată destinată transportului de oameni şi marfă. După o serie de accidente calea ferată a fost desfiinţată în 1902. Din 1919, numele i-a fost schimbat în Mihai Viteazul, în amintirea domnitorului care a înfăptuit prima unire a principatelor româneşti. În anii '50 au fost construite o serie de blocuri, inclusiv cel cu Cinema Republica. Lor li s-a adăugat ulterior hala agroalimentară. În centrul pieţei se află Statuia lui Mihai Viteazul, înconjurată de un mic părculeţ cu duzi. La vest, în zona intersecţiei cu strada George Bariţiu, Regele Ferdinand şi podul peste Someş, spre strada Horea, se află dispuse Palatul Széky şi Palatul Berde.

Arhitectură socialistă

La începutul anilor '60, piaţa a fost transformată într-un loc de întâlnire şi agrement, purtând amprenta arhitectonică a modernismului socialist, loc destinat vizitelor oficiale ale conducătorului. În anii '70 s-a amplasat în scuar statuia lui Mihai Viteazul, primul unificator (în 1600) al provinciilor istorice care alcătuiesc România de astăzi, conform site-ului Primăriei Cluj-Napoca.