Aritmetica investiţiilor la Consiliul Judeţean Cluj
- Scris de Cosmina Fernoaga
- 07 Sep 2010, 00:05
- Administraţie
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
Administraţia judeţeană dispune de un buget anual pentru investiţii de 30 de milioane de euro, însă valoarea proiectelor angajate este de zece ori mai mare.
Deşi şi-a depăşit cu mult bugetul destinat investiţiilor, de 30 de milioane de euro, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Alin Tişe, spune că nu se teme deloc de noile proiecte angajate, chiar dacă acestea sunt extrem de costisitoare din punct de vedere financiar. El a explicat că bugetul CJ nu va avea de suferit pentru că majoritatea proiectelor se bazează pe credit furnizor, pe fonduri europene sau finanţări private.
La un buget anual de circa 115 milioane de euro, CJ nu îşi permite cheltuieli de investiţii care să depăşească 30-35 de milioane de euro. Cu toate acestea, proiectele administraţiei judeţene de anul acesta, fie cele aflate în derulare, fie cele care tocmai au fost angajate sau urmează să fie contractate, însumează peste 300 de milioane de euro. “În mare parte, este vorba despre proiectele majore de investiţie, deja bine cunoscute pentru Cluj: stadionul cu turnul adiacent, aeroportul cu noua pistă de aterizare-decolare, parkingul şi hotelul din incinta acestui obiectiv, dar şi proiectul de reabilitare a drumurilor judeţene. Pe lângă acestea, mai sunt şi celelalte proiecte de investiţie derulate fie de către societăţile noastre, Univers T, Agrotransilvania sau Tetarom, fie de serviciile pe care le avem în subordine, în special de Direcţia Judeţeană de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, dar şi de spitale, precum cel de Recuperare”, a precizat Alin Tişe.
Liderul CJ nu îşi face griji în privinţa gradului de îndatorare al judeţului, apreciind că, dacă s-ar fi bazat exclusiv pe bugetul administraţiei judeţene, nu ar mai fi putut realiza nimic. “Pentru majoritatea proiectelor am încercat să ne descurcăm cum am putut. Am ales varianta creditului frunizor, fondurile europene şi, de ce nu, chiar parteneriatul public-privat. În acest fel, bugetul nostru nu va fi grevat de datorii pentru următorii ani”, a declarat Tişe.
Astfel, dacă stadionul se realizează exclusiv din banii administraţiei judeţene (circa 27 de milioane de euro, din care anul acesta sunt angajate lucrări de 14,5 milioane de euro), pentru construcţia clădirii adiacente, de 34 de etaje, se încearcă cooptarea unui partener privat. În cazul proiectului ce vizează construcţia noii piste de aterizare-decolare se merge pe varianta creditului-furnizor, urmând ca toate costurile lucrării să fie achitate de CJ în 12 ani, cu un termen de graţie de doi ani de la începerea lucrărilor.
În ce priveşte realizarea parkingului şi a hotelului din incinta aeroportului, terenul a fost deja concesionat, iar atribuţiile legate de construirea şi administrarea acestor obiective au revenit societăţii UTI Facility Management. În vederea construcţiei noii platforme de îmbarcare şi a căii de rulare pentru avioane, conducerea aeroportului va depune până la finele acestui an documentaţia proiectului pentru a accesa fonduri europene (aproximativ 24 de milioane de euro). Un alt proiect ce va fi angajat anul acesta, reabilitarea a 717 kilometri de drumuri judeţene, ar urma să fie susţinut tot printr-un credit furnizor. CJ s-a angajat să plătească studiile de fezabilitate pentru toate drumurile incluse în proiecte (41 de drumuri judeţene), urmând ca firmele care vor câştiga contractele de execuţie să lucreze pe datorie, iar costurile vor fi achitate eşalonat.
“Dacă am fi stat la mila bugetului nostru, nu am fi reuşit să facem nimic. Trebuia să găsim modalităţi alternative şi asta am şi făcut. Sunt toate proiecte importante pentru Cluj, dar pe care nu aveam nici o şansă să le finanţăm din bugetul nostru”, a spus Tişe.
La un buget anual de circa 115 milioane de euro, CJ nu îşi permite cheltuieli de investiţii care să depăşească 30-35 de milioane de euro. Cu toate acestea, proiectele administraţiei judeţene de anul acesta, fie cele aflate în derulare, fie cele care tocmai au fost angajate sau urmează să fie contractate, însumează peste 300 de milioane de euro. “În mare parte, este vorba despre proiectele majore de investiţie, deja bine cunoscute pentru Cluj: stadionul cu turnul adiacent, aeroportul cu noua pistă de aterizare-decolare, parkingul şi hotelul din incinta acestui obiectiv, dar şi proiectul de reabilitare a drumurilor judeţene. Pe lângă acestea, mai sunt şi celelalte proiecte de investiţie derulate fie de către societăţile noastre, Univers T, Agrotransilvania sau Tetarom, fie de serviciile pe care le avem în subordine, în special de Direcţia Judeţeană de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, dar şi de spitale, precum cel de Recuperare”, a precizat Alin Tişe.
Liderul CJ nu îşi face griji în privinţa gradului de îndatorare al judeţului, apreciind că, dacă s-ar fi bazat exclusiv pe bugetul administraţiei judeţene, nu ar mai fi putut realiza nimic. “Pentru majoritatea proiectelor am încercat să ne descurcăm cum am putut. Am ales varianta creditului frunizor, fondurile europene şi, de ce nu, chiar parteneriatul public-privat. În acest fel, bugetul nostru nu va fi grevat de datorii pentru următorii ani”, a declarat Tişe.
Astfel, dacă stadionul se realizează exclusiv din banii administraţiei judeţene (circa 27 de milioane de euro, din care anul acesta sunt angajate lucrări de 14,5 milioane de euro), pentru construcţia clădirii adiacente, de 34 de etaje, se încearcă cooptarea unui partener privat. În cazul proiectului ce vizează construcţia noii piste de aterizare-decolare se merge pe varianta creditului-furnizor, urmând ca toate costurile lucrării să fie achitate de CJ în 12 ani, cu un termen de graţie de doi ani de la începerea lucrărilor.
În ce priveşte realizarea parkingului şi a hotelului din incinta aeroportului, terenul a fost deja concesionat, iar atribuţiile legate de construirea şi administrarea acestor obiective au revenit societăţii UTI Facility Management. În vederea construcţiei noii platforme de îmbarcare şi a căii de rulare pentru avioane, conducerea aeroportului va depune până la finele acestui an documentaţia proiectului pentru a accesa fonduri europene (aproximativ 24 de milioane de euro). Un alt proiect ce va fi angajat anul acesta, reabilitarea a 717 kilometri de drumuri judeţene, ar urma să fie susţinut tot printr-un credit furnizor. CJ s-a angajat să plătească studiile de fezabilitate pentru toate drumurile incluse în proiecte (41 de drumuri judeţene), urmând ca firmele care vor câştiga contractele de execuţie să lucreze pe datorie, iar costurile vor fi achitate eşalonat.
“Dacă am fi stat la mila bugetului nostru, nu am fi reuşit să facem nimic. Trebuia să găsim modalităţi alternative şi asta am şi făcut. Sunt toate proiecte importante pentru Cluj, dar pe care nu aveam nici o şansă să le finanţăm din bugetul nostru”, a spus Tişe.
DISTRIBUIE
Comenteaza
