Primăria, prea săracă să pună culoare pe instalaţiile “anti-liniuţe”

Nu sunt bani în bugetul local pentru a înviora pragurile de sol din oraş. Cele din asfalt se marchează în continuare cu vopsea albă, chiar dacă aceasta nu rezistă. Poliţia cere praguri de sol, mai ales pe arterele importante, recent modernizate, pentru că reprezită o soluţie "anti-linuţe" (împotriva concursurilor ilegale de maşini) şi primeşte undă verde pentru praguri de cauciuc, chiar dacă acestea nu sunt indicate în sezonul de iarnă deoarece ridică probleme la deszăpezirea străzilor.

Pragurile de sol care se vor monta în oraş vor fi mai joase, mai late şi colorate (în roşu), după model italian, iar acestea vor fi acceptate doar pe străzi unde nu există transport în comun, dacă au acordul riveranilor. Aceasta a fost politica pentru Cluj-Napoca stabilită în februarie anul acesta de specialişrii din Comisia de Circulaţie a Primăriei. După schimbarea conducerii de pe Moţilor în luna iunie, odată cu venirea în comisie a unor membri noi - primarul Emil Boc, viceprimarii Gheorghe Şurubaru şi Ana Horvath - alinierea oraşului la tendinţele din vest în domeniul pragurilor la sol nu mai constituie o prioritate. "Să avem grijă la buget", a avertizat primarul Boc când s-a luat în discuţie montarea de praguri de sol în oraş. Potrivit executivului Primăriei, în 2012 nu s-a mai realizat niciun prag de sol din asfalt, iar cele existente au fost marcare cu vopsea albă. "Nu s-a mers pe produse colorate deoarece costurile pentru bugetul local ar fi fost foarte ridicate", au explicat reprezentanţii instituţiei.

Cu toate acestea, administraţia locală merge pe soluţia pragurilor de sol din cauciuc deoarece sunt mai joase şi nu ridică probleme şoferilor sau transportului în comun. În schimb, acestea sunt problematice pe perioada iernii când se face deszăpezirea străzilor pentru că plugurile, odată introduce pe arterele cu astfel de praguri de sol, le compromit. În lipsa unei gândiri unitare, Comisia de Sistematizare a Circulaţiei a aceeptat montarea de noi praguri de sol (tip şi zonă), în funcţie de solicitările venite de la poliţia municipiul, existenţa unor studii privind media de viteză sau lugimea arterei. Pe Calea Turzii s-a mers pe varianta unui prag de sol din caucic. Pe strada Colonia Borhanci, la fel, iar pragul a fost acceptat la solicitarea comisarului şef Marcel Bonţidean care locuieşte în zonă şi cunoaşte situaţie liniuţelor, având în vedere că în present s-a turnat asfalt proaspăt o o parte din această arteră. Pe Eugen Ionesco s-a mai acceptat un prag de sol, similar, având în vedere că um studiu realizat împreună cu specialiştii de la Universitatea Tehnică a pus pe tapet că media de viteză este de 80-85 de kilometri la oră. Pe B-dul 1 Decembrie s-a acceptat un prag de sol cu separatori în zona trecerii de pietoni de lângă pasarele de traversare peste Someş, având în vedere accidentele grave de circulaţie petrecute în acestă zonă.

Şoferii clujeni au reclamat în repetate rânduri faptul că primăria uită să semnalizeze pragurile de sol din oraş şi că marcajele aplicate se şterg rapid, motiv pentru care ei îşi distrug maşinile. "Ca să fie eficiente pragurile de sol din oraş, noi am cerut ca acestea să aibă o culoare distinctă de cea a asfaltului, ca să fie observate din timp de şoferi, iar aceştia să reducă viteza din timp. Am observat că nu s-a ţinut cont de propunerea noastră. De asemenea, am solicitat praguri mai joase, ca să nu fie deranjante pentru maşini", a subliniat Dan Florian, şeful Serviciului de Permise şi Înmatriculări Vehicule, membru în Comisia de Circulaţie, încă din luna februarie. În octombrie, acesta a reiterat propunerea, ca pragurile din oraş că fie colorate, la şedinţa comisiei de la final de octombrie, însă Boc a fost de neînduplecat.

Potrivit datelor furnizate de Primărie pentru pragurile de sol din Cluj-Napoca deja montate s-a folosit ca sursă de inspiraţie modelul italian în ceea ce priveşte corespondenţa între înălţimea pragului de sol şi viteza de trecere peste acestea: la înălţimea de 7 cm, viteza este de 30 km/h, la 5 cm, de 40 km/h, iar la 3 cm, de 50 km/h. Totul până la marcarea acestora într-o culoare. Pragurile de sol colorate în roşu ca în Italia reprezintă un lux pentru urbea de pe Someş.

Reprezentanţii din aparatul de specialitate al Primăriei au informat că pentru o stradă de şapte metri costul unui prag de sol din cauciuc este de 3.500 de lei, în timp ce pentru acelaşi tip de stradă, un prag de sol din asfalt costă 2.000 de lei (cu tot cu marcaj alb). Pragurile pot ajunge la sume şi mai mare, dacă vorbim de artere cu o lăţime mai mare. Diferenţa între marcajele cu vopsea albă şi cele cu produse cu o durată de viaţă mai ridicată (în care sunt incluse şi cele de culoare roşie cerute de specialişrii din comisia de circulaţie) este de 107 lei pe metro pătrat. Marcajele cu vopsea albă sunt tarifate la 12 lei pe metrupătrat, în timp ce marcajele cu produse rezistente în timp costă 119 lei pe metru pătrat.