Acuzații grave: 75 de oi găsite vii în Cluj figurau ca ucise într-un focar din Tulcea. Adrian Oros cere audit la ANSVSA

Acuzații grave: 75 de oi găsite vii în Cluj figurau ca ucise într-un focar din Tulcea. Adrian Oros cere audit la ANSVSA
ilustrativ

Fostul ministru al Agriculturii, Adrian Oros, acuză conducerea ANSVSA de lipsă de transparență în campania de vaccinare a ovinelor și caprinelor.

Adrian Oros solicită un audit privind gestionarea focarelor de boală, verificarea despăgubirilor și publicarea unei strategii clare pentru reluarea exporturilor.

Vicepreședintele Colegiului Medicilor Veterinari din România, Adrian Oros, a lansat acuzații la adresa conducerii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), în contextul campaniei de vaccinare împotriva pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine, demarată la sfârșitul lunii octombrie 2026.

Potrivit acestuia, măsurile anunțate de autoritate ridică semne de întrebare privind strategia de combatere a bolilor, transparența deciziilor și capacitatea sistemului sanitar-veterinar de a gestiona campania.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, Adrian Oros critică modul în care ANSVSA a gestionat crizele sanitare veterinare din ultimii doi ani și susține că problemele apărute au afectat puternic sectorul ovin din România.

Fostul ministru afirmă că restricțiile comerciale au limitat posibilitățile crescătorilor de a-și valorifica animalele și că lipsa unor informații clare privind reluarea exporturilor a accentuat incertitudinea din sector.

Oros ridică, de asemenea, întrebări privind respectarea restricțiilor de circulație a animalelor, corectitudinea acordării despăgubirilor și situația bazei naționale de date referitoare la efectivele de animale.

Aceste afirmații reprezintă acuzațiile publice ale lui Adrian Oros și necesită clarificări din partea autorităților competente.

Unul dintre exemplele invocate de Adrian Oros se referă la 75 de oi descoperite în județul Cluj, în iulie 2026, care, potrivit acestuia, figurau oficial ca fiind ucise într-un focar din județul Tulcea, pentru care se acordaseră despăgubiri.

Oros amintește și cazul fostului director al DSVSA Tulcea, despre care afirmă că a fost condamnat definitiv pentru luare de mită într-un dosar legat de plata despăgubirilor pentru aproximativ 49.000 de ovine eliminate în focarele din 2024.

În opinia sa, aceste situații impun verificări suplimentare privind trasabilitatea animalelor, corectitudinea datelor oficiale și modul în care au fost acordate fondurile destinate despăgubirilor.

Totodată, acesta susține că reducerea finanțării contractelor cu medicii veterinari de liberă practică, în 2025, a slăbit capacitatea de intervenție în teritoriu și a lăsat unele comune fără servicii veterinare adecvate.

Adrian Oros contestă și modul în care a fost pregătită campania de vaccinare, invocând posibile dificultăți de monitorizare epidemiologică și lipsa unor explicații suficiente privind alegerea vaccinurilor.

În cazul vaccinului împotriva pestei micilor rumegătoare, acesta atrage atenția că diferențierea serologică uzuală între anticorpii apăruți după vaccinare și cei generați de infecția naturală poate fi dificilă. Potrivit lui Oros, acest aspect ar putea complica demonstrarea absenței circulației virusului, în perspectiva reluării exporturilor.

De asemenea, acesta susține că dozele de vaccin disponibile pentru această boală ar acoperi doar o parte din necesarul potențial, iar programul anunțat vizează județele Tulcea și Constanța.

În ceea ce privește vaccinul Jovivac, destinat combaterii variolei, Oros semnalează o posibilă neconcordanță între specia indicată în prospect și faptul că programul de vaccinare este prezentat ca vizând atât ovinele, cât și caprinele. El solicită clarificări privind cadrul de autorizare și responsabilitatea pentru utilizarea vaccinului.

Aceste aspecte necesită verificarea documentației oficiale și clarificări din partea autorităților sanitar-veterinare.

Adrian Oros cere Guvernului României să dispună un audit privind gestionarea focarelor de boală începând din 2024 și până în prezent.

Printre solicitările sale se numără:

  • verificarea sistemului de trasabilitate a animalelor și a modului de acordare a despăgubirilor;
  • publicarea programului oficial de vaccinare și clarificarea responsabilităților medicilor veterinari;
  • prezentarea unei strategii de eradicare a bolilor și de supraveghere după vaccinare;
  • stabilirea unui calendar realist pentru reluarea exporturilor de ovine și caprine.

Adrian Oros consideră că vaccinarea trebuie să se desfășoare pe baza unei strategii transparente, fundamentate științific, cu reguli clare pentru medicii veterinari și crescătorii de animale.

Disputa apare într-un moment dificil pentru sectorul ovin din România, afectat de restricțiile comerciale și de consecințele focarelor de boală, scrie Agroinfo.

Pentru crescători, reluarea exporturilor reprezintă o miză economică importantă, întrucât accesul la piețele externe influențează posibilitatea de valorificare a animalelor și veniturile fermelor.

În acest context, transparența programului de vaccinare, eficiența măsurilor sanitar-veterinare și clarificarea condițiilor pentru reluarea comerțului sunt esențiale pentru recâștigarea încrederii crescătorilor.

Comenteaza
Maintained by Burzcast and Burzcast Media .