Șeful Băncii Transilvania: “Clienții s-au dovedit mai bine pregătiți decât noi în pandemie”

Multe sectoare economice vor avea o creștere explozivă după diminuarea restricțiilor de mobilitate, spune Omer Tetik, director general al băncii din Cluj, pe podcastul BT Talks. El îndeamnă bancherii să iasă din birouri și să meargă la „firul ierbii” pentru a sprijini micile afaceri, “cel mai mare holding din România”.

Șefii de sucursale, CEO locali

“Asistăm acum la o repoziționare a șefilor de bănci, înainte stăteau tot timpul lângă primari, lângă VIP-urile locale, erau prea departe de oameni. De fapt stabilitatea socială este mai importantă decât cea financiară, se vorbea tot timpul despre randamente bancare, capitalizări. Băncile erau mai mult pentru acționari, nu înțelegeau rolul lor. Poate că BT, fiind o poveste într-un oraș mic, nu a fost contaminată de toate aceste șabloane. Fondatorii BT s-au gândit care va fi călătoria clientului; altfel acționezi dacă ai o bancă de 100 de ani în spate - faci lucrurile într-un anumit fel, asumi aceste lucruri.

Noi a trebuit să ne facem ADN-ul singuri. Spiritul antreprenorial al BT a contat pentru a captura toate oportunitățile din piață, pentru achiziții, dezvoltări, digitalizare, agenții fără cash. Noi ne bazăm foarte mult pe rețeaua băncii. BT este o instituție democratică, directorii noștri de sucursale sunt, de fapt, niște CEO locali, ei știu ce se întâmplă la “firul ierbii”. The Economist spunea că biroul este un loc foarte periculos din care să conduci un business.

Sediile centrale de bănci sunt cool, clădiri înalte, bine climatizate, unde primești cafea bună, dar dacă începi să gândești doar astfel, pierzi contactul cu realitatea. Rețeaua BT, “armata noastră”, este de fapt contactul cu aceasta, feedback-ul de la sucursale ne ține în dezvoltare, ne asigură achiziții bune, iar când sunt probleme, tot cu ele rezolvăm”.

IMM-urile, cel mai mare holding din țară

“Zona de afaceri, magazine locale, pe care noi o provăm a fost puțin atinsă de bănci, pe partea de microcreditare există potențial foarte mare, dacă ne gândim că 60-70% din angajații din economie lucrează pentru întreprinderi mici și mijlocii sau tot atât din PIB e adus de acestea, rezultă că noi lucrăm de fapt pentru cel mai mare holding din România.

Nu le consideră business-uri mici, ci afaceri importante pentru noi deoarece am crescut împreună cu ele. Avem și provocările noastre: când ele cresc, controlul asupra lor e mai dificil. Sunt și multe reglementări în domeniul bancar – pe unele nu le înțeleg nici eu – care ne fac viața mai grea, dar încercăm să facem față. Încă suntem o echipă tânără la BT, biologic dar și mental”.   

Proiectele mari, greu de gestionat de la distanță

“Am vrut și noi să fim mai bine pregătiți pentru această criză, dar în criză nimeni nu e pregătit perfect. Pandemia a fost o încercare foarte dificilă, dar depășită cu bine de România. Sunt tot felul de planuri de gestionare a crizei, însă multe depind de oameni. După ani la rând de multă muncă și creștere instituțională, cu câte o achiziție pe an, eram și noi un pic obosiți, la BT, am realizat că de fapt suntem la început, cu noua realitate de pandemie.

Vorbind despre lucrul de la distanță, eu pot să petrec mult timp foarte bine acasă, cu familia, însă nu pot să mă concentrez, nu pot să muncesc. Va fi o revenire la locul de muncă, la colegialitate, la echipe; poți să ai discuții, cooperare, dar nu poți să faci un proiect, să construiești împreună atât timp cât ești la distanță. Vor fi mici schimbări, ne gândim și la BT ca o zi pe săptămână sau pe lună să fie muncă de acasă sau să avem mai multă flexibilitate pentru telemuncă”.

Mersul la bancă se va diminua

“În toată această perioadă noi am fost conectați non-stop, nu am închis locații, oamenii noștri au lucrat, sediile central sau regionale au funcționat, deci business-ul a continuat și în pandemie. Totuși, aceasta va aduce schimbări în felul în care lucrăm, colaborăm sau facem banking. Nici clientul nu va mai veni până la bancă pentru a plăti o factură de gaz.

A crescut încrederea din partea clienților pentru canalele digitale, deși noi aveam tendința să îi subestimăm din acest punct de vedere, deși ei erau de fapt mai bine pregătiți decât noi. Iată că devin “hard useri” dintr-o dată. La BT Pay noi aveam ca ținte să ajungem la 200-300.000 de utilizatori în 2021, probabil că vom depăși 1,5 milioane. Acum nu vei mai pierde timp pentru lucrurile fără valoare adăugată, să mergi să plătești facturi la bancă, dar rolul nostru va rămâne unul foarte important pe partea de consultanță.

După criza din 2008 a fost și o perioadă de educație financiară în creștere, când clienții erau supărați pe bănci, pe bancheri, iar noi am reușit să explicăm acest lucru și am reluat perioada de cooperare și de dezvoltare împreună cu aceștia. Fără clienți, fără o economie funcțională, noi, băncile, nu avem sens.

Fără un sistem bancar sănătos nicio țară nu se poate dezvolta, dar nu pe cheltuiala unui segment sau unor oameni, de aceea trebuie să creștem împreună. Se vor schimba și perceptele economice. Un indicator gen produsul intern brut nu mai este relevant dacă nu ne vom gândi la bunăstarea oamenilor, la echilibru și stabilitate socială”.

2021, anul începutului de relansare economică

“În 2020, pe vremea aceasta, toți am început să avem mici stresuri, apoi am blocat economia, nu mai ieșeam din locuințe, am făcut stocuri acasă, a fost mai mult o reacție de panică. Acum știm cu toții ce e nevoie să facem și tocmai de aceea 2021 va fi un an de început de relansare economică, nu doar în România, ci la nivel global. Chiar într-un an cu urcușuri cu coborâșuri, unele industrii au arătat reziliență.

Analiștii prevedeau atunci că micile business-uri o să dispară, dar de fapt acestea au ținut economia în funcțiune, iar consumul a început să își revină. În 1-2 ani anticipăm chiar niște excese, pentru că oamenii au mai multe economii ca până acum, după ce trece pandemia. Ceva în genul în care a fost vara trecută pe litoral – s-ar putea să asistăm la o revenire inițial bruscă, apoi mai echilibrată.

Fiecare țară, industrie sau firmă începe să se gândească altfel la competențe, la oportunități, iar astfel va crește eficiența în fiecare domeniu. Și relațiile între noi vor fi mai deschise, mai transparente. Distanțarea socială induce un dor de asociere comercială, socială, economică. Aștept și eu cu nerăbdare deschiderea festivalurilor, dar nu o văd ca pe o mare sărbătoare, în care să ne îmbătăm cu toții și să uităm de tot; sper să fie o învățătură pentru toată lumea”.