Update Consiliul Judeţean ar putea prelua proiectul Spitalului Regional de Urgenţă. "Vrem să accesăm în mod direct aceşti bani, fără să mai ţinem de Guvern

În condiţiile în care România ar putea pierde finanţarea europeană pentru realizarea celor trei spitale regionale, dat fiind faptul că Ministerul Sănătăţii şi guvernul PSD nu arată niciun interes în demararea lor, consiliile judeţene din Cluj, Iaşi și Craiova ar putea trece la cârma proiectelor. Clujul a făcut un prim pas. 

Comisarul european Corina Creţu afirma, în octombrie, că guvernul Dăncilă tărăgănează accesarea banilor europeni necesari pentru construirea spitalelor regionale de urgență (SRU) din Cluj, Iași și Craiova. "Sunt mâhnită că discuţiile despre un obiectiv atât de important se duc într-o zonă a speculaţiilor şi disputelor.

Realizarea acestor spitale reprezintă un proiect de suflet pentru mine, ca român, și tocmai de aceea am adus la masa negocierilor toți actorii cheie, încă din luna mai 2016, când am avertizat asupra întârzierilor și mi-am exprimat disponibilitatea să ajutăm autoritățile naționale și regionale cu absolut tot ce se poate".

Reacţia comisarului european venea după ce consilierul premierului Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov, a scris, pe Facebook, că e mai avantajos ca unele proiecte să fie făcute în parteneriat-public privat în România, în condiţiile în care Banca Europeană de Investiţii elaborează studii de 120 milioane de euro. Mai multe detalii, AICI! 

În urma unei întâlniri între Creţu şi Dăncilă, s-a convenit ca guvernul să transmită Comisiei Europene (CE) propunerea României în ceea ce privește modalitatea prin care se doreşte continuarea finanţării celor trei spitale. "Totodată, în cadrul întâlnirii noastre de la București s-a propus şi ideea etapizării, adică realizarea acestor spitale în două etape, documentația în actuala perioadă de programare şi construcția efectivă în perioada 2021-2027, idee prezentată de ministrul Rovana Plumb", declara Crețu, la început de noiembrie. 

”Consiliile judeţene trebuie să preia inițiativa și să pregătească documentaţia”

Cum guvernul nu a mai revenit cu un răspuns pentru CE, europarlamentarul PNL Marian-Jean Marinescu solicită CJ Cluj, Iaşi şi Craiova să preia inițiativa în cazul proiectelor privind spitalele regionale, considerând că autoritățile județene ar trebui să pregătească documentația pentru a nu se mai pierde timp.

„Ministerul Sănătăţii (MS) ar fi trebuit să întocmească studii de fezabilitate și să scrie proiecte pentru finanțarea construirii, prin Programul Operaţional Regional (POR) al UE, a unor spitale în Craiova, Iași şi Cluj-Napoca. Proiectele trenează, iar MS nu arată niciun interes în demararea lor.

De aceea, solicit CJ din cele trei județe să preia inițiativa și să pregătească documentaţia pentru proiectele de spitale; solicit ministrului Sănătății, Sorina Pintea, și guvernului să accepte ca aceste proiecte să fie derulate de beneficiari, adică de CJ din Craiova, Iași și Cluj-Napoca; solicit guvernului să modifice POR astfel încât proiectele să fie scrise și depuse direct de beneficiari”, a precizat europarlamentarul, într-o scrisoare transmisă lui Pintea și Creţu. 

Alin Tişe: "Am trimis solicitare către MS şi Corina Creţu. Suntem capabili"

Clujul s-a arătat deschis acestei propuneri şi a făcut un prim pas. Președintele CJ Cluj, Alin Tișe, a transmis CE – Direcția Generală de Politică Regională și Urbană precum și Autorității de Management pentru POR din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice o adresă oficială prin care solicită preluarea de către forul județean a proiectului de construire a Spitalului Regional de Urgență de la Cluj.

"Nu numai că am dicutat, dar în calitate de preşedinte al CJ Cluj am şi semnat o adresă către MS şi către Corina Creţu prin care, văzând incompetenţa crasă a guvernului şi văzând că a abandonat din nou proiectele spitalelor regionale, am cerut ceea ce aţi citit dumneavoastră din acel comunicat de presă.

Adică noi solicităm ca la nivelul judeţului, CJ Cluj să devină titularul finanţării pe POR, ceea ce presupune o modificare a ghidului acceptat de CE, tocmai pentru ca noi, în calitate de proprietari ai terenului pe care îl avem acolo, să putem accesa în mod direct aceşti bani, fără să mai ţinem de guvern", a declarat preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, la Realitatea FM Cluj. 

El a amintit că, în urmă cu puţin timp, CJ Cluj a predat terenul din Floreşti către MS, în suprafaţă de 14 ha, cu scopul clar precizat în hotărâre de a fi folosit pentru construirea viitorului SRU. "În condiţiile în care MS nu construieşte spitalului în termenul convenit, noi, în proxima şedinţă a CJ, după ce avem răspuns de la Corina Creţu şi de la MS, analizăm posibilitatea de retrage dreptul de proprietate pe care l-am dat MS, astfel ca terenul să revină la Cluj şi cu această modificare a ghidului POR să putem noi construi acest spital". 

Potrivit solicitării adresate comisarului european  și conducerii Autorității de Management pentru POR din cadrul MDRAP, președintele CJ Cluj solicită acestor instituții să agreeze și să propună modificarea POR în sensul înlocuirii MS ca aplicant eligibil, cu unitățile administrativ-teritoriale, respectiv județele pe raza cărora s-a decis amplasarea spitalelor regionale, în calitate de proprietari ai amplasamentelor propuse.

O asemenea modificare este necesară întrucât, potrivit POR 2014-2020, se prevede în mod expres ca activitățile privind spitalele regionale de urgență să aibă ca beneficiar MS, cel ale cărui demersuri au înregistrat, până în prezent, progrese minime. Realizată în regim de urgență, inițiativa va permite CJ Cluj să demareze toate procedurile de realizare a acestui proiect prioritar, absorbind fondurile europene alocate în prezenta perioadă de programare.    

Tişe mai spune că administraţia judeţeană este capabilă să acceseze banii europeni, având în vedere că a reuşit să obţină finanţări europene de peste 250 de milioane de euro doar în ultimii doi ani. 

În prezent, în județ funcțiile unui spital regional unic sunt îndeplinite de cinci spitale, cu 45 de clădiri separate şi care au în total 3.100 de paturi. În plus, în ultimii doi ani, adresabilitatea serviciilor de urgență a crescut la nivelul județului de cel puțin trei ori ca urmare a pacienților care provin din județele limitrofe.

Ultimul termen înaintat - 2013, greu de respectat

În vara lui 2018, MS promitea că SRU din Cluj ar urma să fie operaţional la finalul anului 2023, investiţia totală ridicându-se la o jumătate de miliard de euro, bani alocaţi din fonduri europene, guvernamentale, judeţene şi locale. Deocamdată, au rămas doar promisiunile. 

Aproape 900 de paturi

Conform planurilor, spitalul are o suprafaţă totală de 120.621 mp, din care cea mai mare parte (49.000 mp) pentru servicii medicale şi chirurgicale. Alţi 19.000 mp vor fi destinaţi serviciilor de tratament. Unitatea medicală ce urmează să fie construită în cea mai mare comună din ţară va dispune de 849 de paturi de spitalizare continuă şi alte 64 de spitalizare de zi.

De asemenea, va fi echipată cu aparatură de înaltă tehnologie care va permite efectuarea de proceduri minim invazive, chiar în cazuri dificile, complexe. Organizarea fluxului de pacienţi în spital va permite creşterea calităţii îngrijirilor, a satisfacţiei pacientului, raţionalizarea resurselor, dar şi dezvoltarea şi optimizarea serviciilor de spitalizare de zi şi a celor ambulatorii. Noul SRU va prelua rolul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) şi servicii medicale din alte unităţi sanitare.

Investiţie de 500 milioane euro

Costurile totale ale spitalului din Cluj se ridică la 500 de milioane de euro, cu taxa pe valoarea adăugată, banii urmând a fi alocaţi din fonduri europene, bugetul de stat, iar pentru utilităţi, de la autorităţi locale şi judeţene. Conform ministrului Sănătăţii, în costurile realizării SRU au fost incluși banii necesari reabilitării şi reorganizării clădirilor în care funcţionează acum SCJU.

Bani de la UE

Amintim că Uniunea Europeană acordă fonduri de 150 de milioane de euro pentru construirea celor trei spitale regionale din România. Pentru ca această finanţare să rămână valabilă este obligatoriu ca recepţia obiectivelor să fie finalizată până în 2023.

Trei drumuri de acces spre spitalul din Cluj

ZIUA de CLUJ scria, în mai 2018, că trei drumuri ar urma să lege Clujul de noul SRU: unul din DN1, unul dinspre Metro, pe un drum median nou, și unul din centura de sud a Floreștiului. Propunerile au fost prezentate de arhitectul șef al județului Cluj, Claudiu Salanță, la Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism. Problema nu este nu este clarificată nici în prezent. Totul este la mâna administrației locale din Florești. Mai multe, AICI.

Proiectul spitalului din Cluj, vechi din 2004

Proiectul de construire a unui spital regional de urgenţă a fost lansat în mandatul de preşedinte al CJ Cluj al liberalului Marius Nicoară, începând din 2004, fiind vorba de o unitate care să deservească judeţele din Regiunea Nord-Vest. CJ a identificat atunci un teren pentru acest spital în zona Câmpeneşti, aparţinând comunei Apahida, situată în estul municipiului Cluj-Napoca, dar proiectul nu a fost prins la finanţare din partea guvernului. După 2008, când s-a schimbat conducerea CJ, noul preşedinte al instituţiei, Alin Tişe, (PDL) a schimbat şi amplasamentul spitalului, în comuna Floreşti, situată în vestul municipiului, dar lipsa finanţării guvernamentale a împiedicat şi de această dată începerea construirii SRU.