Foto „Cetăţuia” a funcţionat ca şi cazarmă sau închisoare peste 200 de ani, până când în zonă a fost ridicat Hotelul „Belvedere”

1714-1723-1735: Fortăreaţa de pe Dealul Cetăţuii (Fellegvár) a fost ridicată la scurt timp după Pacea de la Satu Mare, semnată în 1711, care a pus capăt Războiului Curuţilor, consfiinţind intrarea Transilvaniei sub stăpânire austriacă.

Istoricii nu au căzut de acord cu data începerii construcţiei, nici cu cea a finalizării sale. Sunt avansaţi ca ani de început 1714-1716, iar ca date de finalizare 1723 sau 1735. Încartiruirea aici a trupelor habsburgice a fost o mare uşurare pentru cetăţenii unui oraş pustiit de război şi, nu cu mult timp înainte, devastat de un incendiu. Faptul că clujenii nu au mai trebuit să suporte costurile legate de cazarea garnizoanei austriece în propriile case a ajutat la renaşterea oraşului. La fel ca şi Cetatea din Alba Iulia, „Cetăţuia” a fost proiectată de arhitectul militar italian Giovanni Morandi Visconti, în timpul guvernării militare a Transilvaniei de către contele Stephan de Steinville. Poziţia a fost aleasă strategic, deoarece aici se află cel mai bun punct de observaţie asupra centrului istoric al Clujului. Valurile de pământ protejau clădiri administrative, garnizoana şi depozitul de armament. Cetatea este situată la o altitudine de 405 m şi respectă tipicul fortificaţiilor de tip Vauban, cu ziduri oblice, bastioane, şanţuri şi o redută, chiar dacă a fost construită din pământ, spre deosebire de cetatea similară de la Alba Iulia. Clădirile fortificaţiei austriece sunt primele construcţii laice baroce din Cluj. „Cetăţuia” a funcţionat ca şi cazarmă sau închisoare peste 200 de ani, până în anii 1960, când în zonă a fost ridicat Hotelul „Belvedere”. Ultimele modificări pe Dealul Cetăţuia au survenit în 1995, când a fost montată o cruce monumentală, în amintirea celor ucişi aici în 1848-1849.

Fotografii : Szabó Dénes © OSZK Fényképtár

Comenteaza